Curierul Zilei - S-a stins renumitul folclorist Cârstoiu
PRIMA PAGINA arrow fapt divers arrow Fapt Divers arrow S-a stins renumitul folclorist Cârstoiu
Fapt divers*** ️ Femeie arsă, în incendiu!     Fapt divers*** ️ Patru tineri au ajuns la spital     Fapt divers*** ️ Evacuaţi din bloc de frica focului     Editorial*** ️ De ce urăsc cuvântul „Cex”     Sport*** ️ Victorie la scor de neprezentare!     Social*** ️ Tichetele de masă şi voucherele se impozitează!    
 Publicitate pdf
S-a stins renumitul folclorist Cârstoiu
(0 voturi)
Tuesday, 24 September 2019


S-a stins renumitul folclorist Cârstoiu


Ieri, o veste tristă i-a cople­şit pe oamenii din cultura argeşeană. Folclo­ristul şi ziaistul Con­s­tantin Cârs­to­iu, cetăţean de onoare al Ar­geşului, s-a stins din viaţă la vârs­ta de 81 de ani. Anunţul a fost făcut şi pe face­book, de că­tre Sorin Mazilescu, cel care a fost direc­torul fostu­lui Centru al Creaţiei Populare Argeş.                              

Înmormântarea omului de cultură va avea loc astăzi, la ora 12, în comuna Nucşoara.
Sorin Mazilescu a scris pe pagina sa de facebook despre omul de cultură Constantin Cârstoiu.

A publicat în multe ziare şi reviste

„Venea pe lume la 7 iunie 1938, în Sboghiţeşti-Nucşoara de Argeş. Părinţii, oameni de rând: Gheorghe, fost păstor pe cei munţi ai Făgăraşului, dulgher – meşter în construirea caselor – şi Lenuţa (Elena), „luată de suflet”, înfiată adică, din Domneşti, la început de secol trecut.(...) În vara lui 1957 se înapoia din Capitală nespus de bucuros: reuşise la Facultatea de Filologie a Universităţii, secţia „Teoria literaturii, critică literară şi folclor”, specialitate unică la noi şi chiar în lume, după câte ştim. Se bucura de aprecierea valorosului prof. univ. dr. doc. Mihai Pop, cel care conducea decenii la rând institutul amintit, a cunoscuţilor folclorişti Alexandru Amzulescu, Ovidiu Bârlea, Ghizela Suliţeanu, Adrian Fochi, Andrei Bucşan. (...)Repartizat la Studioul Regional de Radio din Tg. Mureş (1962-1966), reporter, avea să realizeze cu har emisiunile „Din folclorul regiunii” ori „Lada cu zestre”. Îngrijea culegerea de folclor poetic contemporan „Spune, Mureşule, spune!” (Tg. Mureş, 1965), începând şi colaborarea cu presa cotidiană sau periodică, pentru a o continua la Piteşti unde lucrează la redacţia ziarului „Secera şi ciocanul”, redactor (1966-1968), în Slatina-Olt (1968, redactor, secretar de redacţie la cotidianul „Oltul”); publică în ziare şi reviste („Steaua Roşie”, „Albina”, „Îndrumătorul cultural”, „Argeşul”, „Oltul”, ”Columna”), la buletinele informative ale Centralei „România Film” şi al Centrului Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale; este cunoscut pentru luările de cuvânt, opiniile şi comentariile cu privire la fenomenul cultural, cu deosebire folcloric. O făcea, de asemenea, conferenţiind atât în Argeş, cât şi în Olt, Rm. Vâlcea, Gorj, Giurgiu, Sibiu, Focşani, Alba Iulia, Suceava, Mureş. Un deceniu a servit Comitetul pentru Presă şi Tipărituri, lector-împuternicit în Argeş (1968-1978), după care, instructor-inspector, metodist, şef de birou, redactor şi apoi director al Întreprinderii Cinematografice a Judeţului Argeş (1978-1994, respectiv 1995-1997), iar de atunci, neîntrerupt, referent-folclorist la Centrul Judeţean Argeş al Creaţiei Populare, pregătind manifestări de succes precum „Rapsodia păstorească” de la Corbi sau concursurile „Ion Pillat. Acolo unde-n Argeş…”, respectiv „Pe aripile poeziei”, răspunzând şi de relaţiile instituţiei cu mass-media.
 În 1974-1975 a urmat cursurile postuniversare la Facultatea de Ziaristică (Academia „Ştefan Gheorghiu” din Bucureşti). Este un redutabil stilizator şi corector de carte - a fost redactor de specialitate sau lector al multor asemenea volume (peste 120) avându-i autori pe Marin Ioniţă, George Rizescu, Constantin (Tică) Sorescu, Vasile Ghilencea şi alţi condeieri argeşeni, oameni de cultură, cercetători, jurişti, publicişti. Se achită conştiincios de răspunderile care îi revin în calitatea sa de redactor-şef al trimestrialului de opinii şi informaţii „Buletin cultural argeşean”, urmându-i revistei „Cultura” (i-a fost secretar de redacţie în anii 1998-2003).Încă de la înfiinţare (1973), Asociaţia folcloriştilor argeşeni „Constantin Rădulescu-Codin” îl are vicepreşedinte. Semnează – redactor şi corector – „Caiete folclorice - Argeş” (ajunse în anul 2008 la episodul cu nr. IX). A scris nenumărate articole de presă, începând cu 1959 (este ziarist profesionist, în conformitate cu Legea presei – carnetul nr. 298/10 februarie 1976) şi lasă cititorilor, din 2003 volumul „Drumul Piţulesei. Maria Cârstoiu – valoros rapsod al plaiurilor muscelene” (Piteşti, Editura „Paralela 45”, 274 de pagini). Are în lucru o monografie folclorică a Nucşoarei, o incursiune în bibliografia locurilor argeşene, un dicţionar al personalităţilor din această parte a ţării. Este preţuit pentru modul ales de a fi, pentru seriozitatea, fidelitatea, cuminţenia, loialitatea sa, pentru camaraderia dovedită, pentru corectitudine, amabilitate, politeţe, abnegaţie, pasiune, toleranţă, blândeţe, hipermodestie, altruism, hărnicie, filantropie, promptitudine, lucru perseverent; este cunoscut ca un om de cuvânt, cu adevărat, apt şi gata să dea oricând şi oricui merită o mână de ajutor.A fost consultantul filmelor video „Cântul lemnelor” şi „Constructori de instrumente populare – Ion Arsene, Traian Ciuculescu şi Valeriu Ivaşcu” (martie 1995), în Piteşti. A contribuit la redactarea şi publicarea unor lucrări de referinţă pentru aceste părţi ale României: „Piteşti -600. Memento” (1983), „Mausoleul de la Valea Mare, Câmpulung-Muscel” şi „Cartea Eroilor – Argeş” (1984), de prof. Petre Popa
. În lucrarea „Hălăi-şa! Căluşul argeşean” (autori: maeştrii coregrafi Dorin şi Cătălin Oancea) realiza un amplu studiu monografic intitulat „Căluşul - rit, ceremonial, magie, ritual, dogmă”, pe care îl încheia fericit, răspunzând întrebării privind soarta Căluşului: Jocul trebuie să trăiască necontenit, probând temeinicia pe aceste plaiuri a rânduielilor şi neamului românesc.
Fiindcă – precum glăsuieşte un cântec pe care merită fără istov să-l fredonăm, apărându-l şi crezând mereu în el: „Că tot ce-i românesc nu piere/Şi nici nu va pieri!”. Temei pentru fiece făptură gândind, năzuind, judecând şi grăind ca noi! Cartea sa de suflet “Drumul Pițulesei – Maria Cârstoiu, valoros rapsod al plaiurilor muscelene”, dedicată bunicii sale, rămâne un reper în bibliografia folcloristică românească.
 Înmormântarea va avea loc marți, 24 septembrie 2019, ora 12, în comuna Nucșoara.
Dumnezeu să-i așeze sufletul în rândul celor drepți!
Sincere condoleanțe familiei îndoliate! ” a postat Sorin Mazilescu.
I.Ivănoiu

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code


Vizualizari: 767

Comentarii (1)
Scris de Diguta Ioana in 24-09-2019 15:30 - Vizitator
 
 
Dumnezeu sa-l odihnească in pace! :(
 

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved

 


embedgooglemap.net

******* Hotel ILA - telefon: 0747943375 *******

  CurierTV - Televiziunea sufletului tau!
 
CurierTV - Televiziunea sufletului tau!
Intrebarea Curierului


Comentarii

De ce urăsc cuvântul „Cex”
Cam greu cu gramatica la "cititor". Că d-aia e dor cititor, nu scriitor. Deci: când va apărea nu când va apare. Dac...
09/12/19 20:51 Mai mult...

De ce urăsc cuvântul „Cex”
adevarul e ca CEX la PSD e intre ei si pentru ei, nici o legatura cu poporul si cu tara. daca o spune si smeoreanu!!! ...
09/12/19 19:35 Mai mult...

De ce urăsc cuvântul „Cex”
Azi am fost si eu curios sa aflu cand va apare comentariul meu. A aparut acum (este ora 18,22), la circa 6 ceasuri si ju...
09/12/19 18:30 Mai mult...

Pianistul Mădălin Voicu Jr. pe scena Filarmonicii
Talentat neamu' lui Voicu, cel mai breaz a fost Ion ! Dar, si cei din urma sunt foarte buni !
09/12/19 15:56 Mai mult...

Condamnat că şi-a obligat soţia la prostituţie
"Condamnat că şi-a obligat soţia la prostituţie." - Chiar asa, o ducea ca pe vaca la monta ?!
09/12/19 15:50 Mai mult...

Exclusiv
 Prima Pagina Curierul Zilei
Fii reporter!
 
 
 
 

 

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Zi record

Luni, 11.11.2019

--- 2.687 vizitatori unici ---





 
Flag Counter


PRchecker.info