Curierul Zilei - Sfinţii zilei
 Publicitate pdf
Sfinţii zilei
(0 voturi)
Wednesday, 25 September 2019


Sfinţii zilei


În această lună, în ziua a douăzeci şi cincea, pomenirea Preacuvioasei Maicii noastre Eufrosina, fiica lui Pafnutie Egipteanul.

Sfânta Eufrosina a trăit pe timpul Împăratului Teodosie cel Mic. Părăsind ea lucrurile veselitoare ale lumii şi deşertăciunea şi slava vieţii acesteia, şi fugind pe ascuns din casa părintească, s-a schimbat pe sine, îmbrăcând haine bărbăteşti, Smarald numindu-se, în loc de Eufrosina. Şi fiindcă a iubit vieţuirea monahicească, a mers la o mănăstire de bărbaţi, arătându-se ca un famen împărătesc, şi tunzându-şi părul capului său, se silea prin tot chipul să se ascundă, ca să nu o afle Pafnutie, tatăl ei. După ce şi-a câştigat dorinţa, se nevoia cu multe nevoinţe şi osteneli şi cu rugăciuni neîncetate, până când şi-a uscat cu totul trupul său gingaş femeiesc, aşa fel, încât toţi fraţii mănăstirii se spăimântau şi se minunau, văzând pătimirea ei. Şi cu adevărat era un lucru minunat, să vadă cineva o femeie frumoasă, locuind în mijlocul monahilor. Prin urmare aşa a putut a străluci în mijlocul bărbaţilor cu virtuţile, precum şi piatra cea scumpă smaraldul străluceşte în mijlocul celorlalte pietre. Cu adevărat smarald s-a arătat fericită aceasta Eufrosina, rămânând necunoscută, nu un an sau doi sau trei, ci vreme de treizeci şi opt de ani încheiaţi, adică până la sfârşitul vieţii sale.
Căci numai la sfârşitul vieţii sale s-a arătat cum că era femeie, şi nu bărbat. Pafnutie, tatăl ei, a mers odată la mănăstire, pe timpul în care era să moară cuvioasa. Şi văzându-l ea, a zis către dânsul cuvântul acesta cel mai de pe urmă: "O, tata!" Şi aşa şi-a dat duhul în mâinile lui Dumnezeu, bucurându-se şi veselindu-se de bunătăţile ce avea să le dobândească pentru nevoinţele şi ostenelile sale.
Tatăl ei auzind cuvântul acesta, s-a spăimântat, pentru bucuria cea peste măsură ce a luat, că s-a învrednicit a vedea pe fiica sa, şi a căzut la pământ ca un mort. Şi ce alt dar se cuvenea să pătimească, în timp ce a auzit acest cuvânt făcător de bucurie? A lăsat el patria şi lumea şi cele din lume, şi luând în sufletul său asemenea râvna şi dorinţă a pustniceştilor nevoinţe ale fiicei sale, s-a făcut şi el monah. Pentru aceasta s-a arătat moştenitor, atât al locului cum şi al chipului, mănăstirii, şi al virtuţilor fiicei sale. Ca un tată al acestui fel de copil evlavios, bucurându-se şi veselindu-se, s-a mutat la Domnul.
Sfântul Martir Pafnutie a fost chemat din Egipt şi s-a nevoit în deşert. În timpul persecutilor lui Diocletian (284-305), guvernatorul Adrian a poruncit ca Sfântul Pafnutie să îi fie adus înainte. Sfântul neaşteptând după aceştia de au fost trimis să îl aducă,s-a înfăţişat înaintea guvernatorului pentru a mărturisii pe Hristos şi pentru a primii mucenicestile cazne.
Dintre soldaţii care l-au pus la cazne, Dionisie şi Callimachii, văzând puterea cu care Dumnezeu îl ţinea pe mucenic neatins au crezut în Hristos Mântuitorul ei înşişi, fapta pentru care le-au fost tăiate capetele. După aceste cazne Sfântul Pafnutie a fost aruncat în închisoare unde dintre cei închişi adduce la Hristos un număr de 40, aceştia fiind şi ei martirizări prin arderea cea de vii.
După o vreme Sfântul Pafnutie a fost lăsat liber, nevătămat arătându-se prin grija lui Hristos, iar un creştin pe nume Nestorie l-a primit pe dânsul la sine. Acesta, împreună cu a sa familia, primind îndrumarea cea duhovnicească a sfântului, au ajuns în curând dintre cei mai râvnitori în credinţă, iar până într-un sfârşit au primit moartea cea mucenicească. Sfântul a fost sfatuirtor şi a întărit în credinţa mulţi alţi creştini pentru al mărturisii pe Hritos şi pentru a primii de Dumnezeu binecuvântatele cazne. Unii fost au tăiaţi cu sabile alţii arşi de vii, 546 a fost numărul acestora. Amin

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code


Vizualizari: 432

Fii primul care comenteaza articolul

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved

 


embedgooglemap.net


Zi record

Joi, 3.10.2019

--- 3.231 vizitatori unici ---

Flag Counter


PRchecker.info