Curierul Zilei - Schitul Dragoslavele, "inchisoare patriarhala"
PRIMA PAGINA arrow reportaj arrow reportaj arrow Schitul Dragoslavele, "inchisoare patriarhala"
 Publicitate pdf
Schitul Dragoslavele, "inchisoare patriarhala"
(6 voturi)
Friday, 05 December 2008
 Colţ de luminã în grãdina patriarhului, Stavropighia Dragoslsvele este direct subordonatã Preafericitului Daniel, fiindu-i reşedinţã de varã. Aceasta este un loc unde luminile şi umbrele istoriei şi ale actualitãţii îşi fac loc deopotrivã. Pornind din Cîmpulung pe drumul Branului, „rar se aflã un peisaj mai impresionant, mai impunãtor, prin trãsãturile simple cu care natura ştie sã te subjuge“, dupã cum descrie mirificul peisaj Ion Simionescu. „Munte, apã, pajişte înfloritã se îmbinã într-un tablou minunat… Ai înainte adîncimea vãii Dîmboviţei, în tot lungul ei“. Strãbãtînd acest decor natural, pe nesimţite, pãtrunzi în Dragoslavele, vechiul loc de vamã de pe timpul lui Vladislav Vlaicu. Prin el au trecut cumanii, teutonii, în el a poposit şi regele Carol al XII-lea al Suediei. Cimitirul de la intrarea satului aratã ferma împotrivire a ostaşilor noştri la avalanşa trupelor bavareze.
Este reşedinţa de varã a Patriarhului
În aceastã zonã mirificã se aflã Schitul Dragoslavele, proprietate a Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române, pe o suprafaţã de 2,5 ha. Este o amenajare peisagisticã integratã ansamblului de clãdiri edificat post 1925, în stilul arhitecturii naţionale, dupã planurile arhitectului D. Ionescu - Berechet, pentru reşedinţa estivalã a Patriarhului. Începînd din 1929, aşezãmîntul este reşedinţa patriarhalã de odihnã. În acel an, preoţimea musceleanã a construit o casã, pe care i-a dãruit-o patriarhului Miron Cristea (luptãtor pentru unitatea ţãrii, primul Patriarh al României întregite. Regent şi apoi, între 1938 - 1939, prim-ministru al României). Biserica de lemn Sf. Gheorghe a schitului a fost construitã de credincioşii din parohia Borşa, Maramureş. Biserica este datatã 1661 şi a fost adusã la Dragoslavele de Patriarhul Justinian (1948 - 1977), în 1949. O amenajare peisagisticã iniţialã dateazã din anul 1925. În perioada postbelicã, arborii existenţi au fost defrişaţi, în parte doborîţi de furtunã, creîndu-se, în locul acestora, o plantaţie de pomi fructiferi. De asemenea, dintre dotãrile parcului se poate menţiona şi existenţa unui pavilion din lemn de mesteacãn. Vegetaţia arborescentã este reprezentatã prin specii de molid, tei, pin, castan, plop alb, plop negru, mesteacãn, sãlcii, tuia, nemaipunînd la socotealã aleile strãjuite de bolţi cu trandafiri. Dar toatã aceastã frumuseţe naturalã dãruitã de Bunul Dumnezeu este umbritã de purtãrile oamenilor.

Feţe bisericeşti arestate la schit
Dupã declaraţia Bisericii Ortodoxe şi a autoritãţilor de stat, reîntregirea Bisericii Ortodoxe s-a înfãptuit prin Proclamaţia de la Cluj. Deci episcopii, care s-au îndepãrtat de popor, trebuiau înlãturaţi. Astfel, între 27 - 29 octombrie 1948, au fost arestaţi episcopii Valeriu Traian Frenţiu, de la Oradea; Alexandru Rusu, din Baia Mare; Ioan Bãlan, de la Lugoj; Iuliu Hossu, de la Cluj; Ioan Suciu, de la Blaj, şi Vasile Aftenie, de la Bucureşti. De asemenea, au fost arestaţi şi episcopii romano-catolici Augustin Pacha, de la Timişoara, Anton Durcovici, din Iaşi, Iohannes Schefler, de la Satu Mare, şi monseniorul Ghica Vladimir, de la Bucureşti. Au mai fost arestaţi mulţi protopopi, profesori de la şcolile Blajului şi alţii. A urmat desfiinţarea mãnãstirilor. La cele de cãlugãri au fost aduşi stareţi ortodocşi, dar cãlugãrii nu au trecut la ortodoxie, aşa cã unii au fost arestaţi, alţii au fugit. Maicile cãlugãriţe de la Blaj, adunate în capelã, nu au voit sã pãrãseascã edificiul Institutului Recunoştinţei. Dar noaptea de 31 octombrie 1948 a fost decisivã. Li s-a tãiat curentul electric şi ele au fost îmbarcate cu forţa de muncitori în camioane şi capela a fost prãdatã. La 1 decembrie 1948, apare Decretul Nr. 358 prin care Biserica Unitã înceteazã de a mai exista. Episcopii arestaţi au fost duşi la Ministerul de Interne, la Bucureşti, iar de acolo, trimişi ca prizonieri personali ai Patriarhului ortodox Iustinian Marina, la Dragoslavele, în judeţul Muscel. Aici au rãbdat de frig, de foame şi de izolare patru luni. Patriarhul credea cã atitudinea lor este o încãpãţînare şi cã, dupã vreo patru luni, vor ceda. A venit aici Patriarhul ortodox Iustin Marina şi le-a propus sã treacã la Biserica Ortodoxã, cãci, dacã nu vor trece, el, Patriarhul, îşi va lua braţul ocrotitor de pe ei şi vor fi duşi la închisoare. Atunci, episcopul Ioan Bãlan de Lugoj a zis: „Preafericite, dacã noi, episcopii greco - catolici, am crede cã Biserica Ortodoxã este adevãrata Bisericã a lui Cristos, în acest moment ne-am da semnãtura, cãci noi vrem sã fim cu Cristos! Dar dumneavoastrã nu aţi venit la noi cu argumente teologice, nici cu virtuţi creştineşti, ci ne-aţi arestat şi ne-aţi întemniţat. Hotãrît, acestea nu sînt metodele lui Cristos! Dacã nouã, episcopilor uniţi, Guvernul ne-ar fi propus şi promis cã ne dã toatã Biserica Ortodoxã pe mînã, cu condiţia sã-i arestãm şi sã-i întemniţãm pe ierarhii ei sau numai pe unul din ei, noi ne-am fi dat viaţa, dar nu am fi acceptat. Deci viaţa ne-o puteţi lua, dar credinţa nu! Atîta vreme cît sîntem în edificiile Bisericii Ortodoxe, sîntem prizonierii ei“. Patriarhul a ieşit foarte gînditor. Un preot ortodox cu numele Baltazar (declarã episcopul Ioan Suciu) l-a întrebat pe Patriarh: „Ce zic episcopii uniţi?“ (adicã: Sînt gata sã treacã la Biserica Ortodoxã?). Patriarhul, dupã o clipã de tãcere, a rãspuns: „E chestie de convingere!“. Preoţii care au fost arestaţi odatã cu episcopii au fost duşi la Mãnãstirea Neamţ, unde au fost ţinuţi în condiţii foarte grele. Cinci dintre ei au semnat trecerea la Biserica Ortodoxã şi au fost eliberaţi.

Cãlugãrii de la Bistriţa, „refugiaţi“ în Argeş
În acest an, Schitul Dragoslavele intrã iar în atenţia oamenilor locului şi nu numai, un cotidian central dezvãluind meandrele unei afaceri cu terenuri - 11.000 mp - derulate sub sutana arhimandritului Pavel Toderiţã. Afacerea imobiliarã de la Mãnãstirea Bistriţa a fost perfectatã în luna martie, înainte ca ÎPS Teofan sã fie ales noul mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, în perioada în care Prea Fericitul Daniel asigura locotenenţa postului. Aproape 11.000 de metri pãtraţi de teren au fost vînduţi de mãnãstire cãtre douã persoane fizice, Mihai Apopii, şeful Camerei de Comerţ şi Industrie din Neamţ, şi Dan Gavriliu, patronul firmei Petroflex, iar suma obţinutã a trecut cu puţin peste douã miliarde lei. Arhimandritul Pavel Todiriţã, fostul stareţ al mãnãstirii, a încheiat afacerea fãrã sã aibã aprobarea Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Iaşiului, aşa cum cer reglementãrile BOR. „Vînzarea s-a fãcut şi ilegal, şi necanonic. Spun ilegal pentru cã, într-un caz similar, petrecut la Mãnãstirea Vlãdiceni, din Iaşi, în care am fãcut plîngere penalã împotriva notarului, cumpãrãtorilor şi chiar a mãnãstirii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, pe 24 iunie, admiterea cauzei. Vînzarea de la Bistriţa este şi necanonicã, pentru cã încalcã Statutul nou al BOR, Regulamentul de administrare a averilor bisericeşti şi o hotãrîre de anul trecut a Adunãrii Eparhiale, potrivit cãreia acest teren se putea vinde doar pentru a se cumpãra alt teren sau imobil în loc, pentru mãnãstire“, spune pr. Constantin Grigore, consilierul juridic al Arhiepiscopiei Iaşiului. Între timp, Arhimandritul Pavel Toderiţã şi-a dat demisia din funcţia de stareţ, plecînd din mãnãstire cu încã şapte cãlugãri, adicã un sfert din obştea monahalã. Arhimandritul Vichenţie Mãlãu, stareţul de la Secu, a fost numit imediat interimar şi stareţ la Bistriţa. „Sînt încã în curs de preluare a gestiunii. Din cîte ştiu, însã, din banii obţinuţi pe terenuri s-au fãcut dotãri, s-au amenajat şi reamenajat nişte spaţii“, spune stareţul interimar. Stareţul Todiriţã şi ceilalţi cãlugãri plecaţi de la Bistriţa  şi-au gãsit refugiu în judeţul Argeş, la Dragoslavele, unde Patriarhia deţine o stavropighie, adicã un aşezãmînt subordonat direct Patriarhului. Schitul Dragoslavele este acum locuit de cei opt monahi din Neamţ.
Arhimandritul Pavel Todiriţã nu a putut fi contactat telefonic, dar cãlugãrul Gabriel,  şi el plecat de la Bistriţa, susţine cã au ajuns acolo „chemaţi de Prea Fericitul“.  „Era nevoie de cãlugãri aici, cãci înainte era un singur pãrinte, care a plecat cînd  am venit noi. Pãrintele Pavel a fost numit stareţ aici, dar deocamdatã sîntem  în probã, nu ştiu dacã rãmînem aici“, spune cãlugãrul. Se pare cã Schitul  de la Dragoslavele îşi menţine încã statutul de „închisoare patriarhalã“.

Narcis Manole
 


embedgooglemap.net

******* Hotel ILA - telefon: 0747943375 *******

  CurierTV - Televiziunea sufletului tau!
 
CurierTV - Televiziunea sufletului tau!
Intrebarea Curierului


Exclusiv
 Prima Pagina Curierul Zilei
Fii reporter!
 
 
 
 

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Zi record

Joi, 3.10.2019

--- 3.231 vizitatori unici ---





Horoscop zilnic

 
Flag Counter


PRchecker.info