Curierul Zilei - Oraşul, în festivitate

*** 450.000 de carduri de sănătate vor expira     *** Veteranii de război, modele de „viaţă cît un centenar”     *** „Ausweiss” pentru refugiaţii din Primul Război Mondial     *** Caricaturist cîmpulungean atacă Charlie Hebdo     *** Pisicile moarte, infectate cu un virus periculos!     *** Cod galben de inundaţii     *** „De 28 de ani, apa intră peste noi!“     *** A pocnit un poliţist dar a scăpat uşor!     *** „Realitatea a fost dură şi trebuie să o cunoaştem“     *** Memorial „Bebe Nistorescu“, la Cheile Dîmbovicioarei     *** Copil de 10 luni, suspect de Boala Lyme!     *** CM 2018:     *** Campioana mondială s-a făcut de rîs!     *** Ana Sîrbu, campioană balcanică     *** FC Argeş vrea în finala Campionatului Naţional!     *** CS Pristavu a cîştigat titlul la tenis de masă     *** Victorie obţinută în ultimele secunde!    

 
Oraşul, în festivitate Imprimare E-mail
(0 voturi)
sâmbătă, 20 mai 2017

 

Oraşul, în festivitate


Ne adunăm, cu mic, cu mare, în umbra statuii lui Mircea - Vodă cel Bătrân, turnată în bronz să străbată veacurile. Domn al Ţării Româneşti pînă la Marea cea Mare. Dar nu pe el îl aniversăm. Oraşul. La  629 de ani de existenţă documentară. Voie­vodului îi sîntem recunoscători. Din porunca lui am fost puşi pe harta lumii. Şi am intrat în cronici. Fără întîmplarea aceea cu dania morii din hotar, cine ştie cîtă vreme ar mai fi trecut pînă să fim cunoscuţi. Dar fără îndoială că existam aici de secole întregi. Dinaintea cnezatelor şi voievodatelor. De pe timpul obştilor săteşti. Poate aşezarea se plămădea în timpul fuziunii populaţiei daco-romane. Nici nu se putea altfel pe această vatră de geneză a poporului şi limbii române. Castrele romane şi valul lui Traian pot sta drept mărturie. Nu am venit de nicăieri. Am fost aici de la începutul începuturilor. „Pe Argeş în jos, pe un mal frumos…“.

Printre dealuri cu păduri, la umbra muscelelor, în gură de cîmpie, la încrucişare de drumuri.
La adăpost de vînturi, feriţi de ochii năvălitorilor, în timpul migraţiei.
Înaintea jupanilor, cnezilor şi voievozilor, va fi fost aici bătrînul care a bătut primul ţăruş şi a pus întîia piatră la temelie. „Noi de-aici nu plecăm!“. Şi am rămas cu sutele de ani!
Piteşti. Aşezare pitulată în poienele codrilor seculari. Poate că toponimul se trage de la numele acelui înţelept: Pitu!
Un pîlc de case. Un sat. Un tîrg. Un burg. De ieri. De azi. De mîine. De veşnicie…
Românesc.Deschis. To­­lerant. Se aşezau în el albanezi, armeni, greci, leşi, muscali, ovrei, turci, nemţi, unguri, bulgari… Dar niciodată nu a ajuns un oraş cosmopolit.
Oraş comercial. Tîrgul dinăuntru, tîrgul de afară, tîrgul din vale… Prăvălii, hanuri, cîrciumi, străzi pavate cu bolovani de rîu, drumuri de pămînt, curţi, grădini, birje, trăsuri…
Şi biserici. Şi mănăstiri. Şi garnizoane. Cazarmă. Soldăţime. Negustori. Bogătaşi. Oameni nevoiaşi. Calicime. Oraş de provincie…
Urbanizare lentă. Forţată, în a doua jumătate a secolului trecut. Oraşul, aşa cum arată azi, pe acea vreme a fost construit. Centrul. Cartierele. Blocuri semeţe. Apartamente cu confort redus. Iluminare. Canalizare. Autobuze. Trenuri. Spitale. Sedii. Invazie de populaţie sătească. Magazine. Hoteluri. Fabrici. Industrializare. Şcoli. Universitate. Foamete. „Alimentaţie raţionalizată“.
Şi tranziţia. Mai barbară. Se prăbuşesc, se pustiesc, industrii unice în ţară, ba chiar pe continent. Din „Rolast“ nu au mai rămas decît amintirile. „Arpechimul“ îl urmează. Zeci de mii de muncitori, tehnicieni, ingineri, au rămas fără lucru. Oraşul industrial, al patrulea din ţară, o ruină… Rezistă „Dacia“. Înfloreşte GIC. Reînvie speranţele. Dar trec generaţiile.
Dar astăzi aniversăm. Nu e prima dată. Au mai fost sărbătorile de iarnă, cu ele a început anul. Ca nişte fructe coapte şi luminate, becurile aprinse zi şi noapte în crengile copacilor care îşi pierduseră frunzişul. Parcă treziţi din somnul hibernal, se ţineau de mînă într-o horă fantastică. Cerul senin şi înstelat, ţesut cu fire argintii de beteală. Şi a mai fost Simfonia Lalelelor. Cu participare internaţională. Şi această sfîntă zi, cînd îi sărbătorim pe sfinţii Constantin şi Elena, patronii oraşului. Şi cînd oraşul împlineşte 629 de ani de existenţă documentară.
    Marin Ioniţă

Vizualizari: 2102

Fii primul care comenteaza articolul

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved

 
< Precedent   Următor >
embedgooglemap.net

******* Hotel ILA - telefon: 0747943375 *******

 


  CurierTV - Televiziunea sufletului tau!
Intrebarea Curierului



căutare personalizată

Horoscop zilnic

Google Analytics




















Sfinții zilei

Zi record

Luni, 4.06.2018

--- 4.322 vizitatori unici ---

 
 




 

Mersul trenurilor

Flag Counter