Curierul Zilei - Oraşul, în festivitate

*** Se vorbeşte, se citeşte...     *** Doi musceleni, fraţi gemeni, împreună la război     *** Monumente istorice, vandalizate     *** De ce miaună şi urlă pisicile?;    *** APIA a plătit banii pe motorină     *** Tichete de vacanţă pentru toţi bugetarii!     *** „Are acte, dar circul rar cu ea“     *** Astăzi este Dragobetele     *** O iubeşte româneşte pe iubita de 72 de ani!     *** Întîia şi a doua aflare a capului Sfîntului Ioan Botezătorul      *** „City break“, cu Luminiţa Borta     *** EXPOZIŢIE ITINERANTĂ DE ARTĂ PLASTICĂ     *** ALEŞII     *** Ce mai citim? Ce mai scriem?     *** Spînzurat în podul casei     *** Bărbat cu dizabilităţi, lovit de maşină     *** Circulaţia, blocată pe Mateiaş      *** A făcut atac cerebral la volan     *** Paznicul ars, identificat     *** Fotbal la TV, în weekend!     *** Champions League - optimi     *** Ultimul amical al iernii     *** Derbiul etapei la TV     *** CS Mioveni, încă două victorii în returul Superligii     *** Gabi Enache a plecat în Rusia     *** 21 de curse în 2018     *** Curiozităţi pescăreşti     *** Pescuitul păstrăvului de rîu    

 
Oraşul, în festivitate Imprimare E-mail
(0 voturi)
sâmbătă, 20 mai 2017

 

Oraşul, în festivitate


Ne adunăm, cu mic, cu mare, în umbra statuii lui Mircea - Vodă cel Bătrân, turnată în bronz să străbată veacurile. Domn al Ţării Româneşti pînă la Marea cea Mare. Dar nu pe el îl aniversăm. Oraşul. La  629 de ani de existenţă documentară. Voie­vodului îi sîntem recunoscători. Din porunca lui am fost puşi pe harta lumii. Şi am intrat în cronici. Fără întîmplarea aceea cu dania morii din hotar, cine ştie cîtă vreme ar mai fi trecut pînă să fim cunoscuţi. Dar fără îndoială că existam aici de secole întregi. Dinaintea cnezatelor şi voievodatelor. De pe timpul obştilor săteşti. Poate aşezarea se plămădea în timpul fuziunii populaţiei daco-romane. Nici nu se putea altfel pe această vatră de geneză a poporului şi limbii române. Castrele romane şi valul lui Traian pot sta drept mărturie. Nu am venit de nicăieri. Am fost aici de la începutul începuturilor. „Pe Argeş în jos, pe un mal frumos…“.

Printre dealuri cu păduri, la umbra muscelelor, în gură de cîmpie, la încrucişare de drumuri.
La adăpost de vînturi, feriţi de ochii năvălitorilor, în timpul migraţiei.
Înaintea jupanilor, cnezilor şi voievozilor, va fi fost aici bătrînul care a bătut primul ţăruş şi a pus întîia piatră la temelie. „Noi de-aici nu plecăm!“. Şi am rămas cu sutele de ani!
Piteşti. Aşezare pitulată în poienele codrilor seculari. Poate că toponimul se trage de la numele acelui înţelept: Pitu!
Un pîlc de case. Un sat. Un tîrg. Un burg. De ieri. De azi. De mîine. De veşnicie…
Românesc.Deschis. To­­lerant. Se aşezau în el albanezi, armeni, greci, leşi, muscali, ovrei, turci, nemţi, unguri, bulgari… Dar niciodată nu a ajuns un oraş cosmopolit.
Oraş comercial. Tîrgul dinăuntru, tîrgul de afară, tîrgul din vale… Prăvălii, hanuri, cîrciumi, străzi pavate cu bolovani de rîu, drumuri de pămînt, curţi, grădini, birje, trăsuri…
Şi biserici. Şi mănăstiri. Şi garnizoane. Cazarmă. Soldăţime. Negustori. Bogătaşi. Oameni nevoiaşi. Calicime. Oraş de provincie…
Urbanizare lentă. Forţată, în a doua jumătate a secolului trecut. Oraşul, aşa cum arată azi, pe acea vreme a fost construit. Centrul. Cartierele. Blocuri semeţe. Apartamente cu confort redus. Iluminare. Canalizare. Autobuze. Trenuri. Spitale. Sedii. Invazie de populaţie sătească. Magazine. Hoteluri. Fabrici. Industrializare. Şcoli. Universitate. Foamete. „Alimentaţie raţionalizată“.
Şi tranziţia. Mai barbară. Se prăbuşesc, se pustiesc, industrii unice în ţară, ba chiar pe continent. Din „Rolast“ nu au mai rămas decît amintirile. „Arpechimul“ îl urmează. Zeci de mii de muncitori, tehnicieni, ingineri, au rămas fără lucru. Oraşul industrial, al patrulea din ţară, o ruină… Rezistă „Dacia“. Înfloreşte GIC. Reînvie speranţele. Dar trec generaţiile.
Dar astăzi aniversăm. Nu e prima dată. Au mai fost sărbătorile de iarnă, cu ele a început anul. Ca nişte fructe coapte şi luminate, becurile aprinse zi şi noapte în crengile copacilor care îşi pierduseră frunzişul. Parcă treziţi din somnul hibernal, se ţineau de mînă într-o horă fantastică. Cerul senin şi înstelat, ţesut cu fire argintii de beteală. Şi a mai fost Simfonia Lalelelor. Cu participare internaţională. Şi această sfîntă zi, cînd îi sărbătorim pe sfinţii Constantin şi Elena, patronii oraşului. Şi cînd oraşul împlineşte 629 de ani de existenţă documentară.
    Marin Ioniţă

Vizualizari: 1836

Fii primul care comenteaza articolul

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved

 
< Precedent   Următor >




 
 CurierTV - Televiziunea sufletului tau!
Intrebarea Curierului
 

căutare personalizată

Horoscop zilnic

 Prima Pagina Curierul Zilei

 Prima Pagina Curierul Zilei

 

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Google Analytics


Sfinții zilei

Zi record

Marți, 20.02.2018

--- 4.354 vizitatori unici ---

 
 




 

Ghid TV

Mersul trenurilor

Flag Counter