Curierul Zilei - Spiritul Piteştiului, redescoperit
PRIMA PAGINA arrow Cultural - Monden arrow Spiritul Piteştiului, redescoperit

*** Tîrg de Toamnă, la Bowling      *** Bariera de pe Lînăriei se va moderniza      *** Noi obligaţii pentru angajatori      *** Cimitirul Sf. Gheorghe aşteaptă extinderea      *** Blonda beată are interdicţie în cîrciumă      *** 7 răniţi pe Calea Craiovei      *** Focul a făcut prăpăd la Lunca Corbului      *** Egalitate în meciurile directe!      *** Comisarul, patru victorii cu Chiajna      *** Comisarul, patru victorii cu Chiajna      *** Păduraru, vicecampion mondial!      *** Gianny a prăjit tarantule la „Chefi la cuţite“!      *** Concert-eveniment, la Filarmonică      *** Concert Holograf, la Piteşti      *** Tineri din centre ale DGASPC, în vizită în Franţa      *** Peste 300 de bilete de tratament pentru pensionari      *** Bolnavi cu insuficienţă respiratorie, puşi pe drumuri      *** Alt copil suspect de rujeolă!      *** Economista Judeţeanului rămîne în arest     

 
Spiritul Piteştiului, redescoperit Imprimare E-mail
(1 vot)
luni, 02 octombrie 2017

La Simpozionul dedicat deţinuţilor de la fosta închisoare,

Spiritul Piteştiului, redescoperit

 

În weekend s-a desfăşu­rat, la Piteşti, cea de-a XVII-a ediţie a Simpozio­nului Internaţional „Expe­rimentul Piteşti - Reedu­carea prin Tortură“. Des­chiderea a avut loc vi­neri, la Primăria Piteşti, avîndu-i la prezidiu pe se­natoarea Cristina Sto­checi, care a citit un me­saj din partea preşedin­telui filialei PSD, Şerban Valeca, şi pe viceprima­rul Laurenţiu Zidaru, care a declarat despre subiectul simpozionului: „Chiar dacă nu a fost un eveniment fericit, trebuie să îl conştientizăm şi să facem să nu se mai re­pete“. Conel Popescu, di­rectorul Muzeului Jude­ţean (al treilea în lista or­ganizatorilor, după Fun­da­ţia Memoria - Argeş şi AFDPR), a remarcat că întîmplările din fosta închisoare Piteşti sînt „comparabile doar cu experimentele din China maoistă“.     


Preşedintele filialei AFDPR Argeş, Sergiu Rizescu, a citit un mesaj din partea preşedintelui la nivel naţional Octav Bjoza, dar a evocat în cîteva cuvinte şi experienţa proprie: „Tocmai terminasem liceul Brătianu, unde profesorii ne-au învăţat să ne iubim neamul. Am fost închis la distanţă de 1 km de liceu şi la 2 km de casă. Acolo eram bătuţi şi înfometaţi şi ni se spunea «Mişcă, banditule». Tata, care era preot, fusese deja luat tocmai în joia Paştelui. M-au dus întîi la prelucrare, dar după ce 2 ore nu am acceptat să fiu informator, atunci cînd am intrat în celula 55 m-am simţit un om liber“.
Seria de simpozioane se desfăşoară sub motto-ul lui Mircea Vulcănescu: „Nu ne răzbunaţi, dar nu ne uitaţi!“.
Repetat anual, evenimentul a creat o adevărată comunitate şi reuşeşte să creeze de fiecare dată o atmosferă specială, o lume de sine stătătoare.
„Acum 17 ani, majoritatea participanţilor trecuseră personal prin „Experimentul Piteşti“, remarca principalul organizator, ing. Ilie Popa. Acum, nici un vorbitor nu a mai fost dintre cei personal implicaţi în cele petrecute între 1949 şi 1952 la fosta închisoare - doar doi apropiaţi ai comunităţii cochetează cu Simpozionul, dar lipsesc din motive de sănătate.
În schimb, colectivul e completat cu tineri cercetători, editori, specialişti în istorie, astfel încît numărul de participanţi creşte - anul acesta, au ajuns la 100.
Au existat însă mărturii directe despre fenomenul concentraţionar românesc, dar şi despre represiunea, care a continuat pînă mai tîrziu, şi are unele continuări şi astăzi, împotriva românilor de peste Prut.
Dincolo de exprimarea „sentimentului de oroare“ pentru cele întîmplate şi de „reculegere în cinstea celor 100 victime ale experimentului“, Simpozionul e dedicat „studiului fără conotaţii politice şi fără resentimente“ ale fenomenului în sine şi ale contextului istoric. Media de vîrstă e încă foarte ridicată: foarte mulţi octogenari şi nonagenari, şi mulţi cu veleităţi culturale.
De aceea, comunitatea e compusă din oameni cu biografii şi personalităţi remarcabile, cu poveşti din care e greu de făcut o selecţie. Unele titluri sunau în genul: „Amintiri din Gherla“; „Cazul comisarului şef din Siguranţă X“; „Cazul recrutării profesorului Y“; „Crimele din lagărul de la Periprava“; „Omul scrumieră, rezistent la tortură“; „Condamnat la 15 ani de muncă silnică“; „Elevul erou care declanşează operaţiunea «Panoul»“; „Atrocităţile de la Fîntîna Albă“.
Unele mărturii erau întrerupte de hotote de plîns - dar mai ales cele indirecte. Personajele autentice vorbeau uneori cu glasul stins, din cauza vîrstei, sau comunicau mai greu, pentru că nu mai auzeau bine, dar tonul lor era chiar mai vesel decît cel al auditorilor, cînd spuneau „am fost 7 ani în Siberia“, sau „17 ani“.
Deşi toţi cei implicaţi în evenimente au învins teoretic sistemul represiv, această victorie nu a fost niciodată în termeni categorici, de aceea, persistă şi o anumită doză de suspiciune între participanţi - dar ea este depăşită prin concentrarea pe aspectele pozitive.

Ecouri peste hotare

Lucrările prezentate la Simpozion de-a lungul timpului au fost trimise principalelor biblioteci din ţările europene, plus SUA şi Canada (încă nu şi în spaţiul fostei URSS), şi deja au început să apară doctorate bazate pe aceste mărturii, în SUA, Franţa şi România. La Universităţile din Berkeley şi Colorado, Experimentul Piteşti este temă de curs universitar, iar un grup de cercetători de la Berkeley chiar l-au reluat, la nivel experimental, ajungînd la concluzia că fenomenul se poate repeta oricînd: în sensul că poţi face pe cineva să-şi tortureze cel mai bun prieten, doar pentru a scăpa el de tortură. „Totuşi, la noi, cei mai mulţi implicaţi s-au oprit şi s-au omorît prietenii între ei, cedînd psihic doar în închisoare. Doar într-un număr redus de cazuri a funcţionat şi pe termen lung“. Cărţile apărute pe această temă sau pe teme conexe sînt din ce în ce mai multe, iar întîlnirea a reprezentat şi ocazia de a prezenta o parte dintre noile apariţii - care niciodată nu ajugeau pentru cei interesaţi. Ecourile acestor relatări au inspirat şi formaţia Martin Küchen Trio din Suedia să scoată un album numit „The Spirit of Piteşti“ - ilustrată cu o operă în memoria deţinuţilor de la Sighet.

Lecţii de românism, din est

Tematica Simpozionului s-a diversificat în ultimii ani, căpătînd şi dimensiuni internaţionale, legate de problemele comunităţilor româneşti din diaspora şi de peste Prut, inclusiv cu o tentă culturală tot mai accentuată - de aceea, la prezidiu s-au aflat şi acad. Gheorghe Păun, dar şi Mihai Neagu, directorul Bibliotecii româneşti din Freiburg, Constantin Nedea, reprezentant al exilului românesc din Canada, poetul Vasile Bîcu din Cernăuţi, alături de un grup de unionişti din Republica Moldova, între care Vasile Şoimaru (pledînd pentru onorarea de către statul român a ostaşilor căzuţi la Cotul Donului, „unde au fost trimişi doar pentru Basarabia“) şi actorul din Chişinău, Alexandru Cupcea, care a recitat poeme precum „Du-ne, Doamne, înapoi Basarabia în ţară!“, care i-a mişcat pe cei prezenţi într-atît încît Ilie Popa a observat că: „basarabenii sînt mai români decît noi şi ne pot da lecţii de românism.“
Într-un spirit şi mai dîrz a fost mărturia unui erou al cauzei culturii româneşti, Ion Iovcev, directorul Liceului românesc din Tiraspol, Lucian Blaga. Alături de 7-8 şcoli româneşti, „cuiul lui Pepelea“ pentru autorităţi, Liceul reprezintă o oază lingvistică pentru elevii care nu vorbesc decît acolo limba maternă (dacă şi părinţii sînt plecaţi la muncă în Occident). „În rest, nu mai avem unde vorbi“ - a spus Ion, unul din elevii aduşi la Simpozion de profesor - celălalt a interpretat la saxofon teme populare. „De cum ies în stradă, totul e în rusă. Sînt 122 de posturi TV, din care 2 în ucraineană şi 120 în rusă - şi doar 10-15 minute/zi în româneşte. De aceea, le cerem la şcoală «vorbiţi româneşte» şi de fapt întîi trebuie să îi învăţăm limba, apoi le transmitem cunoştinţele. Nu mai e nici o grădiniţă în limba română în Transnistria şi sînt sate întregi chiar în Transnistria din dreapta Nistrului, unde nimeni nu mai învaţă în română. Noi facem carte - sîntem pe locul 8 ca rezultate în toată Moldova, dar avem o clădire fără spaţiu pentru educaţie fizică şi avem şi de plătit şi chirie 25.000 dolari pe an. Pe mine mă întristează că şi în restul Moldovei, la 28 de ani de la independenţă, mulţi preferă să vorbească într-o rusă stricată decît să folosească limba română. La finalul Simpozionului, cei prezenţi au convenit, ca de fiecare dată, asupra unei rezoluţii, în care au cerut Statului să sprijine realizarea muzeelor şi caselor memoriale care să păstreze vie memoria victimelor Experimentului Piteşti şi a represiunii comuniste în general. Acum s-a pus accentul şi pe sprijinul pe care Statul român e chemat să îl acorde şcolilor şi bisericilor româneşti din afara graniţelor, mai ales în comunităţile tradiţionale din jurul României, cu precădere peste Prut.

Călin Popescu


Vizualizari: 1062

Fii primul care comenteaza articolul

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved

 
< Precedent   Următor >


CurierTV - Televiziunea sufletului tau!
Intrebarea Curierului
 

Comentarii

Maşină nouă, făcută zob la Albota
De cand Passat B6 este masina noua?
17/10/17 16:09 Mai mult...

„Lecţii maraton de 10-15 minute la Şcoala 3“
Aveti atatea nemultumiri si stati cu mainile in san? Mergeti fratilor si plangeti-va la inspectorat trebuie sa ii potile...
17/10/17 14:11 Mai mult...

Balta Nana, ideală pentru crap!
IN PRIMUL RAND INTREBATI ORICARE PESCAR CARE A FOST PE ACEASTA BALTA CATE RESTRICTII ARE ACEASTA BALTA, IN PRIMUL RAND T...
17/10/17 13:42 Mai mult...

„Lecţii maraton de 10-15 minute la Şcoala 3“
Calea de acces nu este folosita de locuitorii cartierului Teilor, acea intrare exista de acum 40 de ani de cand a fost d...
17/10/17 12:53 Mai mult...

Eftimie: „Nu am avut nici şansă“
Auziti si voi la Eftimie, zici ca de ce-l injura lumea: el spera ca la meciurile viitoare sa castige cu sansa. Sa joace ...
17/10/17 12:36 Mai mult...

căutare personalizată

Horoscop zilnic

Google Analytics

Sfinții zilei

Zi record

Marți, 19.09.2017

--- 4.149 vizitatori unici ---

 
 




 

Ghid TV

Mersul trenurilor

Flag Counter