Curierul Zilei - Cum ar fi fără Termoficare?
PRIMA PAGINA arrow social economic arrow stiri social economic arrow Cum ar fi fără Termoficare?

*** „Moş Crăciun muzical pe clape!“     *** Gală vieneză la Filarmonica Piteşti     *** Copiii confecţionează decoraţiuni     *** La Mioveni a fost dezvelit bustul lui Stroe      *** A început bătălia taloanelor!     *** Temele pentru elevi, prea multe şi obositoare     ***Rămas bun, Majestate!     *** Maşina criminaliştilor, aruncată în şanţ     *** Au scăpat din accident pe Mateiaş     *** I-a explodat butelia în faţă     *** Duster răsturnat de Super Nova     *** Ce fac colegele de serie ale CS Mioveni şi FC Argeş     *** Piteştenii fac legea la Cupa Campionilor României     *** Chiţa şi Dică, faţă în faţă cu Mircea Lucescu     *** Glinţă, bronz la Europene!    *** Ionuţ Peleu, kaiacistul numărul 1 al Argeşului!     *** Grupă accesibilă pentru fotbaliştii tricolori!    

 
Cum ar fi fără Termoficare? Imprimare E-mail
(2 voturi)
vineri, 08 decembrie 2017


Cum ar fi fără Termoficare?

 

Vînzătorii de centrale publică statistici conform cărora peste 250 din cele 320 oraşe care au avut sistem centralizat de încălzire au renunţat la el - iar unele apartamente au devenit reci ca nişte coteţe. Inclusiv un oraş mare ca Galaţiul a încercat anul acesta închiderea lui, propunînd să dea o compensaţie de 3.000 lei fiecărui client, ca ajutor pentru cumpărarea unei centrale. Şi în Piteşti se pregăteşte o analiză a viitorului SC Termo Calor Confort, în scopul reducerii cheltuielilor. Am discutat despre aceste teme cu directorul Iulian Richiţeanu.   

Cum credeţi că ar fi la noi o idee ca la Galaţi?
- Ştiu că la Galaţi, acea hotărîre a picat în contencios administrativ. A fost atacată şi nu s-a continuat, ci au rămas pe sistemul centralizat. Într-adevăr, au fost în ţară multe sisteme, 300 şi ceva, din care au rămas puţine. Dar cele care au închis sistemul sînt orăşelele mici. Singurul oraş mare care a avut un sistem, deşi nu modern, cu cogenerare, este Baia Mare. În rest nu există alt oraş mare, reşedinţă de judeţ, cu care trebuie să ne comparăm noi, care să fi închis. Toate au sisteme mai mult sau mai puţin dezvoltate, care alimentează mai mulţi sau mai puţini consumatori. Iar oraşele mici nu au avut niciodată un sistem centralizat,  cu CET-uri, cum a avut Piteştiul şi s-au închis în 2009 şi 2014.
Ce avem în locul lor?
- Acum avem în total 57 centrale. 7 din ele sînt centrale de zonă, adică furnizează către 2-3 PT-uri, care mai departe dau către blocuri şi restul de 50 sînt centrale de cvartal, adică alimentează direct blocuri - un bloc sau mai multe.
Avariile unde sînt? Mai există distanţe mari?
- Avariile sînt pe circuitele mici de distribuţie. Distanţele nu sînt mari, ci maximum cîteva sute de metri sute de metri (de la Punctul Termic sau Centrala de cvartal, pînă la bloc). Dintr-o centrală decvartal pleacă multe branşamente către blocuri - pot fi, să zicem, de 20 m, de 50 m, unul de 150 m - şi se sparge cîte unul. Noi sînt doar circa 25% din totalul reţelei de distzribuţie. Iar din restul, unele sînt chiar şi de 40 ani. Circa 20% au perioada de viaţă expirată.
Atunci cînd s-au reparat, de exemplu, am avut, în 2016, două astfel de reparaţii, la PT 1005 şi PT 1006 din Prundu, 70% a plătit Ministerul Dezvoltării, iar 30%, Bugetul local. Din cîte ştiu, Guvernul acordă în continuare acest sprijin, dacă se solicită.
10% din blocuri, fidele
Cîţi clienţi izolaţi mai sînt „agăţaţi“ de sistem? Ar fi mai avantajos să li se dea centrale?
- Undeva, să zic vreo 50 de apartamente. Sigur, am mai elimina din pierderile reţelei respective, dar legislaţia nu permite, nu există vreun suport legal pentru asta. Dacă omul nu renunţă eşti obligat să-l alimentezi. Deşi, dacă la un caz extrem ar fi 100 de m de conductă pînă la acel client - conducta fiind făcută mare, pentru toţi - evident că pierderile sînt mari.
Deci ar fi o soluţie să se dea o parte din bani, cum s-a propus la Galaţi?
 - Acolo tocmai de asta nu a trecut, juridic. Acum sînt centrale mai performante, în condensaţie, care costă mai mult. Cu ţevile din interior şi înlocuirea caloriferelor (că majoritatea sînt vechi) se ajunge la 80 sau chiar 100 milioane, pentru un apartament de 3 camere. Dacă se dă la unii, nu pot eu să comentez asta, nici să susţin. Dar vă rog să calculaţi şi ce înseamnă să dăm la toate cele 22 de mii de apartamente, să zicem o medie de 80 de milioane.
Iar dacă s-ar da o parte, e ca şi cum nu s-ar da deloc, fiindcă unii nu vor avea cu ce să completeze...
- Să ştiţi că noi aici vedem clar gradul de sărăcire al populaţiei. Indiferent de ce se spune, creşterea economică nu are de a face cu banul omului. În general trendul de sărăcire e în creştere. Noi vedem după plăţi, după cum recuperăm banii. Cînd vedem oameni care în perioada de vară nu pot să plătească nici 50 de lei apa caldă, nu înseamnă că e sărăcie? Că nu toţi sînt de rea voinţă. Iar în lunile de iarnă, cu atît mai rău.
Aţi făcut vreun sondaj la blocuri, despre intenţiile locatarilor, să puteţi să faceţi o strategie de viitor?
- Dacă s-ar debranşa mulţi, dintr-o zonă cu grad mare de branşare, ajungem tot în situaţia în care trebuie să-i alimentăm pe cei rămaşi, ceea ce ne-ar mări pierderea. Sigur că trebuie făcut, dacă nu un studiu, măcar o analiză. Noi din păcate avem o lipsă cruntă de personal. În, 2002 aveam 1.661 de oameni. Acum sînt 265. Sigur, s-au închis CET-urile, dar am cîte un om pe 5 centrale, şi face faţă greu. Noi tot am încercat să ne eficientizăm, să scădem cheltuielile (şi, într-adevăr, pe 2015-2017 sîntem pe profit), iar meseriaşii cei mai buni au plecat, cum e trendul în toată România. Sîntem deci la limită nu mai ai cum să mai faci şi sondaje. Primăria ar putea să o facă, prin serviciul de monitorizare, şi ar fi şi mai obiectiv, neinfluneţat de noi.
Care e gradul de branşare în blocurile unde livraţi căldură?
- În peste 50% din blocuri, gradul de debranşare e mai mare de 50%. Pe medie, alimentăm 38% din clienţii pe care îi aveam odată. Iar zone cu peste 80% branşaţi sînt doar vreo 10% din oraş. Iar blocuri cu 100% branşaţi găseşti rar. Pentru noi, cele mai bune zone sînt Exerciţiu, Banat, Războieni şi Găvana.
Unii aleg să stea în frig
La noi pot funcţiona centrale de bloc, ca în alte zone din afară?
- Avem şi noi cîteva „module“, care alimentează un singur bloc - 7 din cele 50 centrale de cvartal. Nu sînt mai eficiente, ci le-am montat aşa, fiind mai departe de centrală. În străinătate se respectă zonele unitare: dacă există un sistem centralizat, toţi consumatorii din areal sînt legaţi la sistem. Sînt şi alţii care au centrale de scară de bloc sau individuale. Dar la noi nu s-a respectat treaba cu zonele unitare, deşi legislaţie a fost. Cine a vrut s-a debranşat, cum a vrut. Noi, ca societate, nu aprobăm, ci avizăm debranşările. Îi dăm avizul şi punem acolo nişte condiţii: să facă reechilibrare hidraulică la subsol etc. Nu s-au respectat, şi nu numai la noi, în toată ţara. Toate debranşările au fost haotice.
Iar rezultatul îl reprezintă cetăţeni care dorm cu 7 plăpumi...
- Da, sînt şi în Piteşti unii care nu s-au debranşat şi care nu au nimic. Unii zic chiar că ei pleacă în Italia şi vin peste 6 luni, etc. Dar îi afectează pe ceilalţi. În lege, spune să pui o sursă alternativă, nu să te debranşezi şi gata. Sînt nişte studii făcute pe la Cluj, care arată că nu doar vecinul e afectat (fiindcă se duce căldura acolo unde e rece), ci şi blocul: e formarea de condens, apar chestiuni de igrasie, de degradare. Dar aici e totuşi problema asociaţiei
Care credeţi că ar fi soluţia de eficientizare pe viitor?
- Normele europene sînt pentru sisteme centralizate: pentru economia de combustibil şi pentru protecţia mediului - că poluarea şi consumul sînt mai mici în sistem centralizat. Părerea mea e că soluţia sînt tot reglementările la nivel naţional. La un moment dat, capacitatea electrică în cogenerare reprezenta 25% - şi se spunea că asta asigura securitatea energetică ţării. O strategie pe termen lung, cu reabilitări şi respectînd normele europene, care cer o cogenerare cu randamente de 80%, ar putea aduce gigacaloria la 200 lei şi atunci ar cumpăra-o toată lumea. Pe consumatorii existenţi, şi chiar dacă ar fi toţi cei 56 de mii pe care i-am avut, capacitatea termică a centralelor existente ar face faţă, nu mai trebuie alte capacităţi. Dar la momentul cînd am făcut eu prima strategie cu centralele de zonă, în 2002-2003, am spus că asta ar fi o etapă tranzitorie pînă cînd se vor găsi soluţii financiare să se treacă la cogenerări mai performante. CET-urile de dinainte erau centrale de cogenerare, dar industriale - populaţia reprezenta puţin. Consumatorii de atunci, Arpechimul, platforma din nord, au dispărut definitiv din punct de vedere termic. Pe viitor ar fi mai bine să avem 4-5 centrale care să dea curent în sistemul energetic naţional. Producţia e mai eficientă în acest fel, iar societatea ar avea şi ea un al doilea produs, nu doar energia termică. De exemplu, în Găvana, unde tot cartierul e pe o singură centrală de zonă, să fie în locul ei o centrală de cogenerare. La fel, în Trivale, unde e una mare de zonă, care poate fi transformată, şi doar vreo 2-3 de cvartal. Oricum, investiţia în centrală nu o recuperezi, dar omul o alege din diverse considerente. Unii au un cost lunar cu puţin mai mic, dar fac economie: majoritatea închid centrala cînd pleacă de acasă. Alţii mai dau bani pe medicamente sau pe revizii. Ei au posibilitatea de a-şi regla consumul - eu nu o am, ci respect diagrama, după lege, în funcţie de temperatura exterioară.
 Dar dacă se schimbă clientela necontrolat, societatea nu se poate plia, mutîndu-şi centralele?
- Nu, pentru că e vorba şi de reţea. În general, aceasta e o societate unde nu poţi să-ţi faci o strategie de viitor şi nici un plan de afaceri. Combustibilul reprezintă 67%-70% din cheltuieli. Îl iau de la furnizori de pe piaţă, de care depind. Mai consum, puţin, energie electrică şi apă - restul sînt cheltuieli cu salariile şi cu diverse achiziţii mărunte. Apoi, eu vînd în privat, unde există alternativa centralei. Eu depind de clientul privat, dacă vrea să stea sau nu, fără să-mi pot controla ieşirile. Plus că mai depind şi de alţi factori pe care nu-i pot controla: vremea a fost bună pentru noi în iarna 2016-2017, dar dacă e mai caldă, plimbăm apa degeaba, fără să se consume; de asemenea, depind şi de legislativ şi de autoritatea publică, în privinţa avizării tarifelor, a subvenţiilor, deci nu am independenţa unei firme care îşi face un plan de afaceri, şi se pliază pe clienţii cărora li se adresează.
Există blocuri ANL, pensionari săraci, deci e nevoie şi de încălzire centralizată. Dar cum ar putea fi mai atractivă?
- O cheie ar fi să ai un preţ mai mic. Să te mai eficientizezi, să mai reduci din pierderile de energie termică de la sursă la branşamentul blocului, unde e contorul de vînzare. Am reuşit în ultimii 3 ani să le scădem de la 38% la 30%, ca medie anuală totală - prin intervenţii rapide, supraveghere mai bună, creştere a randamentelor acestor centrale (de la 89%, la 91,6%, anul trecut), prin analiză zilnică a consumului, costurilor şi ieşirilor - pe care le monitorizăm online. Aici, cele mai eficiente sînt centralele mari, de zonă, care au consumatori mai mulţi, iar randamentul e aproape de maxim la o sarcină de peste 30%. Centralele mici sînt duse de debranşări şi de economiile oamenilor într-o zonă cu randament mai mic.
Locatarii nu se înţeleg
Dacă s-ar face centrale de bloc, Termo Calor ar mai ajuta cu ceva?
- Dacă blocul îşi cumpără cu banii săi sau daţi de altcineva, ne-am implica la montaj, exploatare, întreţinere, revizii, orice. Dar noi nu avem bani să le facem astfel de centrale, fiindcă tariful ne e avizat de ANRE şi aprobat de Consiliul Local şi ne ţine pe un profit mic, din care nu putem face dezvoltare. Oricum, chiar şi centralele mai mici merg automat, cu senzori, în funcţie de temperatura exterioară. De aceea, au fost şi exemple de centrale de bloc sau de scară. În Piteşti, unde oamenii s-au debranşat chiar şi de la ele, fiindcă nu s-au înţeles: unul voia căldură mai multă, altul, mai puţină, iar împărţirea cheltuielilor se făcea tot pe un sistem ca al nostru, pe suprafaţă radiantă sau suprafaţă echivalent termic. Dar vă spun că există şi varianta sistemelor cu alimentare pe orizontală - deşi, iarăşi, cine o face? Adică se merge pe casa scării cu conducta, şi fiecare se înţeapă individual ca şi cum ar avea o centrală individuală şi are contorul şi robinetul la uşă. A fost deci în bl. D1-D2 de la Magnolia. Numai că după ce au făcut această distribuţie s-au debranşat toţi - nu s-au mai înţeles între ei, nu ştiu, a fost decizia lor. În total, mai sînt vreo 7 blocuri cu astfel de distribuţie, în Piteşti.
Primarul a ridicat problema că legea e nerealistă: încorsetează cu obligaţii suprareglementate un serviciu care e în fond facultativ, şi care ar putea fi anulat cu totul foarte uşor, pentru că e inflexibil. Cum să nu poţi debranşa pe cineva, cînd unele oraşe nu au deloc termoficare?
- E corect ce spuneţi. Ştiu că trebuie să apară Legea 325, a energiei termice, se lucrează la refacerea ei, dar în draftul pe care l-am văzut nu erau multe lucruri diferite.
Dacă preţurile nu sînt mult diferite, poate că oamenii doresc în primul rînd să scape de un sistem în care nu au libertatea de a regla singuri consumul şi confortul. Poate ar prefera un sistem mai uman şi personal, care să li se potrivească: un bloc e plin cu pensionari, alţii sînt plecaţi toţi la serviciu. Asta contează mai mult decît diagramele legale.
- E destul de greu să cunoaştem situaţia fiecărui bloc. Iar de pildă, pe 6 octombrie, cînd am dat drumul la căldură pentru că se împliniseră condiţiile legale şi am avut solicitări, au venit zile călduroase, iar pe noi nu ne-a avantajat, fiindcă octombrie şi aprilie sînt luni cu pierderi. Cînd s-a încălzit, am oprit ziua, şi noaptea furnizam la 40 de grade, deci nu cine ştie ce. Am avut aici scandaluri: unii voiau căldură, alţii nu voiau. Şi n-ai cum să-i împaci pe toţi. Nu aveam centralele pe automat, ci pe manual, iar între orele 8 şi 18, erau oprite (că inerţia termică e mare). Dar unii voiau toată ziua. E greu cu oamenii, nu se înţeleg nici în cadrul asociaţiilor. Oricum, opririle din timpul zilei nouă ne produc pierderi: de la 8 la 18, se răceşte sistemul, iar la pornire se consumă mult gaz şi ne trebuie 4 ore să aducem apa rece la temperatura de furnizare. Oricum, acum nu mai putem spune că oamenii nu sînt băgaţi în seamă, ca pe vremea cînd sistemul era mai mare. La fiecare care solicită ceva aici, o aerisire, să vadă nu ştiu ce, eu trimit oamenii. Administratorii nu au vreun cîştig la indemnizaţie dacă au branşaţi, şi zic: ce să mă încurc cu voi, să mă somaţi, să mă daţi în judecată. Dar vă spun că, totuşi, la încălzire nu avem probleme. Monitorizăm toate reclamaţiile la dispecerat. Sînt zile întregi de iarnă cînd n-am nici măcar un telefon pe căldură. Adică toată lumea e mulţumită.
Dar cu întîrzirea apei calde?
- Pentru asta am mai montat recirculaţie - o facem în funcţie de fonduri. Dacă sînt doar doi inşi, e normal ca apa caldă să vină tîrziu. Avem recirculaţie în 60% din cazuri. Apa caldă e ţinută la 60-65 grade, cum pleacă de la PT, pînă la subsolul blocului. De acolo însă, coloana din bloc, dacă nu consumă nimeni, se răceşte. Sînt situaţii în care apa caldă vine în jumătate de minut, cînd folosesc mai mulţi, cînd circuitul şi dimensionarea conductelor sînt bune. Eu întreb oamenii care vin la audienţe cu alte probleme şi îmi zic: Dimineaţa, apa caldă vine mai greu, uneori aştept 3 minute, să zicem. Dar seara, de la 6 la 10, vine în 30 de secunde. Sînt şi alţii care sînt departe de sursă şi nu au consum, şi care spun că stau o jumătate de oră. Pot fi chiar 40% din cazuri.
 Ei sînt potenţiali debranşaţi.
- Ştim foarte bine, şi noi recunoaştem că există încă această problemă cu apa caldă, mai ales acolo unde gradul de debranşare e foarte mare, iar coloanele se răcesc, în lipsa consumului.
Călin Popescu

Vizualizari: 790

Comentarii (3)
09-12-2017 00:45
 
Dl. Richiteanu: 
"Ştiu că la Galaţi, acea hotărîre a picat în contencios administrativ." 
Eu: 
Stiu ca la Pitesti, in 2011, hotararea pentru infiintarea zonelor unitare a picat in contencios administrativ. 
Cum a fost posibil?Prefect era Gogu Davidescu de la alt partid decat PSD si a considerat ca sunt ingradite drepturile pitestenilor la debransare. 
In 2012 a venit un prefect PSD-ist, iar o noua hotarare a primariei Pitesti, tot cu zone unitare, nu a mai fost contestata, deci "a trecut, juridic" 
 
Cam asta e treaba cu "juridicul"
Vizitator
 
nu a trecut, juridic
08-12-2017 15:51
 
Domnul director al unei societati cu profit uita sa spuna cat costa luxul de a avea sistem centralizat in Pitesti. 
6 milioane de euro costa subventia anuala a gigacaloriei. 
Sume neprecizate au costat falimentul fostei Termoficari (care a ajuns in justitie, cu plati restante catre furnizorii de gaze) - e vorba de datoriile istorice nerecuperate de zeci de ani. 
Cand TermoCalor va da faliment, vom avea iarasi milioane de euro datorii istorice ale asociatiilor de proprietari
Vizitator
 
cat costa distractia?
08-12-2017 15:43
 
Richiteanu: 
"În rest nu există alt oraş mare, reşedinţă de judeţ, cu care trebuie să ne comparăm noi, care să fi închis." 
 
Slatina, resedinta judetului Olt - termoficarea inchisa in anii 2000 
Alba Iulia - inchisa in 2011 
Baia Mare - anii 1990 
Bistrita-Nasaud - 2005-2006 
Braila - 2013 
Targoviste - 2013 
Zalau - 2014 
 
Cautati pe google "sisteme centralizate incalzire romania"
Vizitator
 
adevarul si numai adevarul

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved

 
< Precedent   Următor >

 
 


CurierTV - Televiziunea sufletului tau!
 
Intrebarea Curierului
 

căutare personalizată

Horoscop zilnic

Google Analytics









































Sfinții zilei

Zi record

Vin, 17.11.2017

--- 5.134 vizitatori unici ---

 
 




 

Ghid TV

Mersul trenurilor

Flag Counter