Curierul Zilei - Cît de reprezentativă mai e stema Piteştiului?
PRIMA PAGINA arrow Social Economic arrow Cît de reprezentativă mai e stema Piteştiului?

*** Când Dumnezeu a făcut lumea, moşii noştri erau de faţă; celţii ţineau căldăruşa, iar geţii aveau busuiocul în mână!     *** Ajutoare financiare, de la UE, pentru maşini electrice şi hibrid     *** PASTILA de UMOR      *** Investiţiile străine au scăzut!     *** S-a încheiat Festivalul Ludicus de la Mioveni     *** Cinci instituţii de învăţămînt din Cîmpulung dotate cu calculatoare de ultimă generaţie     *** Tineri solişti la Filarmonica Piteşti     *** „Banda celor şase ciori“      *** Tînăr profesor luptă pentru viaţa lui     *** Dumitru Coarnă: Poliţistul a procedat corect!     *** Şoferul care a ucis-o, a ajuns în arest!     *** Rudar, trimis în judecată pentru ultraj     *** Liga Naţiunilor     *** Bradu - prima victorie, Bascovul - neînvinsă     *** Ultimul meci înainte de EURO, pentru tricolorii mici     *** A luat roşu, dar România nu a pierdut     *** Panait, accidentat      *** Adrian Preda în finala Campionatului European!     *** „Trebuie să corectăm lacunele pe care le avem“     *** Fleşeriu: „Apărarea agresivă a cîştigat meciul“     *** „Ne-am atins obiectivul!“    

 
Cît de reprezentativă mai e stema Piteştiului? Imprimare E-mail
(0 voturi)
luni, 12 februarie 2018

În căutarea identitităţii de urbe

Cît de reprezentativă mai e stema Piteştiului?


Brandul Argeşului include elemente numeroase: vîrfurile muntoase, lacurile, vechile capitalele, participarea în primul război mondial, industria actuală etc. Judeţul e însă o entitate abstractă, mai puţin consistentă decît o localitate. Oraşul reşedinţă de judeţ, Piteştiul, întîmpină dificultăţi în a-şi găsi însă un element reprezentativ, care să-i confere o identitate proprie, mai presus de simpla geografie.    

Stema Piteştiului, legalizată prin HG 991/2003, a înlocuit-o pe cea care, în timpul comunismului, era compusă din simboluri ale ramurilor industriale, dominate de impozanta flacără a Petrochimiei - un real simbol al oraşului.
Stema actuală se compune deci, conform actului normativ, „dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat şi tăiat, avînd în primul cîmp, roşu, un caduceu de aur“ (adică sceptrul lui Hermes, zeul antic al negoţului, un baston cu două aripioare în vîrf, pe care se încolăcesc doi şerpi - simboliza comerţul, cu conotaţiile de pace şi de înţelegere, dar şi de viclenie). „În cîmpul doi, de aur, se află o lalea roşie naturală. În cîmpul trei, de azur, un vultur de aur privind spre dreapta, armat cu roşu, ţinînd în gheară o creangă de stejar cu trei ghinde de aur, orientate spre dreapta. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, cu şapte turnuri crenelate“. Semnificaţia elementelor stemei este următoarea: „Caduceul e simbolul activităţilor comerciale, localitatea fiind atestată în Evul Mediu ca un important centru comercial şi de tranzit, pe drumul ce lega Ţara Românească de oraşele din Transilvania. Laleaua este un simbol al vieţii social-culturale moderne, făcînd trimitere la expoziţia dendro-floricolă (simfonia lalelelor) iniţiată în anul 1977. Vulturul este elementul heraldic tradiţional din perioada interbelică (n.r. - stema oraşului, în perioada interbelică înfăţişa un vulturul) şi este un simbol al virtuţilor locuitorilor acestor meleaguri şi al tradiţiei istorice legate de primele începuturi ale statului medieval muntean, făcînd trimitere la vechiul însemn de stat, acvila cruciată a Ţării Româneşti. Coroana murală cu şapte turnuri crenelate arată că localitatea are rang de municipiu reşedinţă de judeţ“

Ce simbol avem de fapt?

Problema acestei reprezentări este că nu mai are o puternică ancorare în prezent. Din sceptrul lui Hermes, a mai rămas poate viclenia şerpilor, dar fără obiectul de activitate, adică fără comerţ - dacă nu considerăm comerţul doar import de gadget-uri pe care să le cumpărăm în supermarket-uri. De fapt, oraşul se bazează în principal pe instituţiile bugetare (nici măcar aici nu mai avem o greutate specifică, prin unităţile militare, care şi-au redus din importanţă), iar în rest, fabrici, care oferă joburi, dar fără să fie capabile să de o indentitate oraşului. Însăşi „Simfonia lalelelor“ nu se suprapune pe vreun curent specific: Piteştiul nu este un oraş de case, care să se preocupe în mod special de spaţiul verde. Simfonia, chiar dacă ar sta în picioare ca tîrg, nu e un eveniment pentru toţi, ci pentru minoritatea care are curţi sau pentru cei din comunele adiacente. În rest, pune lalele şi flori doar Primăria. Poate cel mai mult ne face cunoscuţi în ţară autostrada (dar pentru noi, mai important e sensul ei către Bucureşti). Ghinda, elementul neexplicat din stemă, ar fi încă valabil, dacă se referă la pădure - deşi se face prea puţin pentru a se proteja, cum trebuie. Un timp, sportul, a creat o tradiţie, dar deja ea s-a prăbuşit, şi, oricum, ar putea reprezenta un brand cu o acoperire mai mică, nu la nivelul unei embleme. Conştiinţa istorică veche a Piteştiului e destul de firavă, şi, oricum, insuficient exploatată. În privinţa istoriei mai noi, am avea un brand cu valoare universală, doar că este unul neplăcut: fosta închisoare. Dacă manifestările precum Simpozionul „Experimentul Piteşti“ s-ar transformat în evenimente de anvergură mai mare, axate pe anticomunism, ar fi un filon de exploatat. Din păcate, e un subiect în mare parte de autocritică, pentru o parte a populaţiei, aşa că mai e nevoie să treacă o generaţie pentru asta - nici măcar dizidentul Ilie Ion nu e promovat cu adevărat. Chiar şi simbolul lalelei ar putea fi înţeles în acest fel: ea a fost adusă de şeful ADP, Alexandru Popa, ca un fel de consolare pentru un oraş sumbru, închistat de comunism, spărgînd monotonia gri a blocurilor de muncitori

Stemele celorlalte oraşe

l Prin contrast, stema Mioveniului cuprinde ocupaţii actuale. Aceasta „se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat“ (împărţit în patru). „În cartierul 1, pe fond roşu, se află o roată crenelată de argint. În cartierul 2, pe fond albastru, se află un atom de argint. În cartierul 3, pe fond albastru, se află un spic de grîu şi o ramură de stejar, ambele de aur, aşezate încrucişat. În cartierul 4, pe fond roşu, se află un leu încoronat de aur, ţinînd în laba dreaptă anterioară o sabie de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu trei turnuri crenelate. Semnificaţiile elementelor: Roata dinţată semnifică industria constructoare de maşini din zonă - Uzinele Dacia, înfiinţată în anul 1966. Atomul simbolizează Institutul de Cercetări Nucleare, înfiinţat în anul 1971. Spicul de grîu şi ramura de stejar reprezintă agricultura şi bogăţia silvică a zonei. Leul este parte componentă din blazonul familiei Golescu. Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş“ - HG 1479/2008.
l Şi la Cîmpulung, a industria a dispărut din simbolistica oraşului - dar a rămas o istorie importantă. „Stema se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, încărcat cu un coif medieval de argint, în profil spre dreapta, cu viziera închisă, cu fanta pentru vedere dreptunghiulară, neagră, cu cele două cruci poziţionate în dreptul obrajilor, de asemenea, negre, cu 2 lambrechini (n.r. - ţesătură ornamentală), sub formă de frunze de acant, unul roşu, celălalt argintiu, pornind din vîrf şi coborînd pe marginea din stînga pînă la baza acestuia; coiful este timbrat cu o acvilă de aur, cu aripile strînse şi lipite de corp, privind spre stînga, cu ghearele roşii, cu ciocul de aceeaşi culoare şi în care ţine, de extremitatea inferioară, o cruce latină din acelaţi metal, aşezată în pal (ştearsă). Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 5 turnuri crenelate, din care iese o acvilă cruciată neagră, privind spre dreapta şi cu aripile întinse. Compoziţia simbolizează vechiul scaun al voievozilor Ţării Româneşti, care reprezintă, cu mici diferenţieri, vechea stemă a localităţii, aprobată de Comisia Consultativă Heraldică şi promulgată de Regele Carol al II-lea prin decret dat în luna august 1930. Coroana murală cu 5 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu“ - HG 89/2015.
l „Stema municipiului Curtea de Argeş se compune dintr-un scut triunghiular albastru, cu marginile rotunjite. Scutul este încărcat cu o acvilă neagră cu aripile deschise şi cu zborul în jos, cu ciocul şi ghearele roşii, cu capul conturnat (n.r. - întors spre stînga), ţinînd în cioc o cruce de aur, poziţionată în pal; acvila stă în picioare pe o spadă medievală cu teacă, de argint, aşezată în fascie (învelită) cu vîrful spre senestra (stînga). Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, cu cinci turnuri crenelate. Elementele componente relevă că localitatea a fost în trecut capitala ţării. Din această localitate s-au ridicat unii voievozi, în primul rînd domnul Mircea cel Bătrîn, pentru a înfrunta oştirea otomană. Coroana murală cu cinci turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu“ -  HG 883/2016.
l „Stema oraşului Costeşti se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în cîmp verde, deasupra unor nori de argint, se află un car alegoric de aur, din ale cărui roţi ies flăcări roşii în partea de jos, fiind tras de 2 cai de argint, aflaţi în salt, cu harnaşament negru; în car stă în picioare Sfîntul Ilie, purtînd părul lung pînă la umeri, mustaţă şi barbă de argint, veşminte lungi albastre, încins la mijloc cu un lanţ negru, nimbat de aur, ţinînd cu mîna dreaptă frîiele cailor, iar în mîna stîngă, flexată din cot, un bici care are cureaua de aur, triplu ondulată spre stînga şi legată de un băţ negru poziţionat în bandă.
În vîrful scutului, în cîmp albastru, se află un snop de spice de grîu de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate. Semnificaţiile elementelor însumate. Sfîntul Ilie face referire la catedrala cu acelaşi hram de pe teritoriul localităţii. Carul şi caii de foc sunt specifice vieţii Sfîntului Ilie, fapt relatat şi în Scriptura Vechiului Testament. Snopul cu spicele de grîu simbolizează ocupaţia principală a locuitorilor, agricultura. Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş“ - HG 552/2013.
l „Stema oraşului Topoloveni, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat în roată dinţată neagră. În partea superioară, în cîmp albastru, în dreapta, se află o ie de argint, iar în partea stîngă se află un coş cu prune şi struguri de aur. În vîrful scutului, în cîmp auriu, se află o creangă de plop cu mîţişori. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, cu 3 turnuri crenelate. Semnificaţiile elementelor: Creanga de plop dă denumirea localităţii, care provine de la cuvîntul slav „topola“. Roata dinţată indică prezenţa industriei constructoare de maşini (n.r. - componente auto). Coşul de fructe reprezintă produsele naturale care poartă marca înregistrată Topoloveni. Ia simbolizează meşteşugul popular şi artizanal. Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş“  - HG 552/2013.
l Nu am găsit vreo stemă a oraşului Ştefăneşti.
C.Popescu

Vizualizari: 1053

Fii primul care comenteaza articolul

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved

 
< Precedent   Următor >
embedgooglemap.net
 

 

******* Hotel ILA - telefon: 0747943375 *******

  CurierTV - Televiziunea sufletului tau!
Intrebarea Curierului



Comentarii

Când Dumnezeu a făcut lumea, moşii noştri erau de faţă...
Dar a fost clar dintotdeauna continuitatea poporului român ,ce mai trebuie sa ne justificăm atât!
16/10/18 01:17 Mai mult...

Când Dumnezeu a făcut lumea, moşii noştri erau de faţă...
Si acum. Dragoste de bani si averi nelimitate la sefi de guvern....
16/10/18 01:04 Mai mult...

Când Dumnezeu a făcut lumea, moşii noştri erau de faţă...
Acum 100 ani s- a murit pentru tara, astăzi ne omoram pentru lesbiene, gay etc. Credeți ca este de admirat?
16/10/18 00:42 Mai mult...

Când Dumnezeu a făcut lumea, moşii noştri erau de faţă...
Guvernul PSD a reusit sa faca un dezastru si din sarbatorirea Centenarului, gandindu-ne ca acest guvern este al nostru,a...
16/10/18 00:33 Mai mult...

Când Dumnezeu a făcut lumea, moşii noştri erau de faţă...
Daca vreti sa intelegeti, mergeti in paduri, parcuri ori la marginea oraselor si veti gasi spiritul acestui neam DACIC, ...
16/10/18 00:17 Mai mult...

 Prima Pagina Curierul Zilei
Fii reporter!

Google Analytics




































Zi record

Joi, 04.10.2018

--- 4.700 vizitatori unici ---

Sfinții zilei

 




 

Horoscop zilnic

 

Mersul trenurilor

Flag Counter


PRchecker.info