Curierul Zilei - Colectarea datelor, o muncă grea
PRIMA PAGINA arrow social economic arrow stiri social economic arrow Colectarea datelor, o muncă grea

*** „S-o luaţi pe Kovesi acasă!“      *** Ludovic Orban a fost la Vila Florica     *** Se pot depune cereri de rebranşare la căldură     *** Spînzurat văzut prin binoclu     *** Agresorul a solicitat restituirea cauzei la Parchet      *** Individul care a furat, cercetat sub control judiciar     *** Accident la Bascov, din neatenţie!     *** Pirandele s-au luat la bătaie!     *** Judecătorii pot primi pedepse cît ale criminalilor     *** Japonezii fabrică 4 milioane de motoare      *** Şcolarizare pentru Dacia la 2 licee din Argeş      *** Fotbaliştii au jucat cu elevii!     *** CS Mioveni joacă cu Hermannstadt, la Cisnădie     *** Campioană la handbal feminin!     *** Cele mai titrate echipe, prezente la CM     *** Ştiri la zi de la CM    

 
Colectarea datelor, o muncă grea Imprimare E-mail
(0 voturi)
marţi, 13 martie 2018

Interviu cu directorul Direcţiei de Statistică Argeş, Gabriel Mijloianu

Colectarea datelor, o muncă grea


Din afară, statistica pare că înseamnă doar multă matematică şi multă migală la birou. Există, însă, o muncă cu oamenii, care o precedă pe cea de pe calculator. Unii, precum patronul Eurolines, Dragoş Atanasiu, afirmă că nu au încredere în datele privind hotelurile, care nu pot fi controlate. Pe de altă parte e greu să obţii orice fel de date - pentru că de multe ori operatorii culegători de date nu rezistă nici o lună. Am discutat despre aceste lucruri cu directorul Direcţiei Judeţene de Statistică, Gabriel Mijloianu.    

l Cum colectaţi datele în turism?
- Noi primim permanent de la Agenţia naţională care le dă lor autorizare de funcţionare, o actualizare a nomenclatorului în turism: ce unităţi au mai apărut, cu datele de identificare. Conform metodologiei, colectăm lunar date de la toţi operatorii înregistraţi care au mai mult de 10 paturi. Le dăm formulare şi au două posibilităţi: fie ne trimit formularul, cu date referitoare la capacitatea de cazare (că poate să se modifice) şi la numărul de turişti, pe ţări de provenienţă, fie îşi introduc ei datele într-un portal. În plus, se mai face pentru toţi cu peste 5 paturi un centralizator anual (cu date mai exacte decît cele operative, lunare). Datele se centralizează la Statistică, e singura instituţie care le colectează.
l Dar Finanţele nu se uită pe aceste date? Poate să declare una la Finanţe şi una la Statistică?
- Nu are treabă cu Finanţele. La noi declară doar ca număr. Nu mă interesează preţuri, tarife,
De altfel mulţi au depus doar dosarele de acreditare şi nu lucreauă efectiv, sau o fac doar vara. Ei fie ne trimit chestionarele alea pe care noi le fie îşi introduc ei datele în portal.
Totul e pe bază de declaraţie cu semnătură şi ştampilă. Şi e declaraţia lui pe care şi-o vede acolo, eu nu pot să i-o schimb. Aşa, pot şi eu să declar în declaraţia de avere altceva. Dar mi-am asumat-o şi deocamdată asta e singura posibilitate de colectare a datelor.
lCum s-ar putea controla datele?
- Ar mai fi, cum am mai spus, soluţia aia cu scanarea CNP-ului la cazare - pe care vrea s-o implementeze ministerul Turismului. Şi acum datele pe carele primim se bazează pe fişele acelea pe care le semnăm cînd ne cazăm.
l Dar fişa rămîne la hotel
- Noi nu avem posibilitate prin lege, nu e rolul nostru să verificăm, ci să colectăm date, pornind de la prezumţia de bună practică. INS e printre primele instituţii din România care are pus la punct aquis-ul comunitar. În sensul că avem standardizat aşa cum se foloseşte în Europa. Dacă ei aşa folosesc, nu poţi să spui că în România trebuie mai multe verificări. De fapt, nu ştiu care ar fi interesul, fiindcă aceste date, conform legii Statisticii, nu pot fi folosite ca probe în instanţă şi nicăieri. Sînt doar date statistice. Nimeni n-o să se ducă în control folosind datele mele.
l Dar dacă un hotelier nu ştie asta, sau nu are încredere, că cineva ar da indicii că el face evaziune?
- Sincer, nu ştiu ce anume situaţii trimit agenţii în domeniu şi la Finanţe. Dar contează datele contabile, pe care leprimim şi noi: o balanţă, un bilanţă. Restul, actele de contabilitate primare se văd doar la un control. În plus, noi nu diseminăm date la nivel de agent economic. Dacă dvs îmi cereţi să vă dau datele despre hotelul X , nu pot, şi nici către instituţii nu am voie. Am avut cereri, cînd cineva vrea să deschidă un hotel ne solicită date despre concurenţă, din localitatea respectivă. Bineînţeles că nu pot să le dau decît date cumulate, adică: hotelurile de 3 stele din Piteşti au primit atîţia turişti, din care: pensiunile atîţia. Dar numai dacă sînt mai mult de una, şi nu se poate deduce. Şi pentru persoane, dacă nu sînt cel puţin 3, nu pot să comunic date privind apartenenţa etnică - la recensămînd am pus steluţe în dreptul fiecărei cifre mici de 3 în localităţi, fiindcă se puteau identifica persoanele. Aşa zice legea. E la fel şi în ceea ce priveşte agenţii economici. Nici măcar date despre Automobile Dacia nu pot să dau. Deşi sigur că pot să un acord al lor - că e posibil ca ei să înţeleagă pentru ce. Dar alţii pot să nu înţeleagă pentru ce sînt datele.
l Dar unde ştie omul că vreun funcţionar de aici nu e rudă, căsătorit cu altul din altă parte?
- Avem şi noi nişte contracte de confidenţialitate semnate, sîntem şi noi nişte funcţionari publici. Confidenţialitatea nu ţine cont de nevastă, de rude.
l Dar softul e aşa de sigur?
- Pe acest soft se colectează toate datele statistice din România, 90% din formulare. E securizat, şi datele se introduc cu user şi parolă.
l Şi dacă cineva curios are acces la bazele de date centrale?
- Se uită, dar sînt date... cîţi turişti a avut pensiunea cutare. N-am văzut pînă acum în spaţiul public probleme legate de asta. Cred că şi dacă n-ar fi confidenţiale n-ar fi o problemă să fie publice - cîtă vreme nu dau date despre persoane. Am închiriat şi eu pensiuni la noi în judeţ şi au alergat după mine cu bonul fiscal cînd ieşeam pe poartă. S-au intensificat controalele în domeniul ăsta şi nu ştii pe cine cazezi. Dar noi sîntem o instituţie care pornim de la premisa că fiecare e corect.

  Nu li se mai dau bani celor intervievaţi

l Cum se face că o mare parte din datele statistice interesante, de pildă, raportul dintre angajaţii la stat şi cei de la privat, sau numărul celor care au calculator, nu sînt disponibile decît la nivel naţional, nu şi pe judeţe?
- Cercetările din gospodării se fac pe eşantioane: în Argeş, avem 24 de centre cu 12 gospodării, deci doar 288. Ca să fie matematic reprezentativ la nivel de judeţ ar însemna să avem cîteva zeci de mii de gospodării de intervievat lunar. La nivel naţional sînt de fapt vreo 7.800. Ca să le calculezi şi la nivel judeţean vă daţi seama că erau 7.800 la nivel de Argeş, ceea ce însemna o muncă imensă.  În afară de cea cu 12 gospodării pe centru, pentru forţa de muncă (formularul AMIGO), mai e şi cea pentru buget (Ancheta Bugetului pe Familii - ABF), unde avem 4 gospodării pe centru - şi aceasta, tot lunară. Oamenii merg pe teren şi colectează datele pe chestionare de hîrtie. De anul viitor va trebui să implementăm colectarea datelor cu tableta. Se vrea un protocol cu STS-ul, nu se ştie sigur, dar se doreşte să fie cît mai ieftine. Softul ar fi unul gratuit, făcut de Banca Mondială, şi care a mai fost implementat în SUA. Indiferent dacă e cu tabletă sau fără, se primeşte un eşantion matematic, de la Bucureşti, cu nişte gospodării, adică nişte adrese. La fel, cu agenţii economici. Unii ne zic: „dar scoate-mă din eşantionul ăla!“ Nu am posibilitatea, că nu-l fac eu, ci un computer din ăla isteţ care calculează eşantionul astfel încît probabilitatea să se încadreze în limitele acceptate.
Datele de la recensămînt se analizează de către un program informatic pe anumiţi indicatori - dacă persoana e salariată, ce dimensiune are locuinţa, clădirea, ce dotări etc. La ABF am un tip de chestionare despre datele gospodăriei cîţi sînt, ce lucrează fiecare, unde, vîrstă, ce a făcut înainte şamd. Al doilea, e un jurnal de venituri şi cheltuieli. Îl laşi şi persoana are obligaţia să accepte completarea, aşa zice legea, cu toate veniturile şi cheltuielile amănunţite, din luna respectivă. Trebuie asistat şi de cel care face interviul.
l Şi dacă i se zice: „nu vreau“?
- Sînt şi refuzuri, şi e foarte greu, în unele centre - precum Valea Mînăstirii, la Ţiţeşti sau cătunul vestit de la Berevoieşti. Sînt zone unde nu poate să intre, şi de fapt acolo oricum oameni nu au venituri.
În funcţie de numărul de refuzuri se umblă la mărimea eşantionului. În perioada următoare, ca să fie eşantionul reprezentativ, se măreşte. Aşa e şi la ...
l Nu puteţi merge cu un poliţist?
- Legea nu prevede. N-a prevăzut nici la recensămînt, cînd era foarte complicat.  Pînă în 2013-2014 nu mai ştiu exact era şi o sumă - ajunsese parcă la 30 de lei pentru gospodărie, pentru completarea formularului. Ulterior s-a scos, pe motiv că ar fi fost nu ştiu ce foloase... Unii au luat acei 30 de lei şi din cauza lor au pierdut ajutoare la lemne sau ajutoare sociale. Că erau cu stat de plată.  Alţii au zis: „Lasă dom‘le“ şi refuzau, n-aveau încredere, şi completau aşa. Alţii întreabă acum: „dar nouă?“
l De ce nu se dă o diurnă cash recenzorului să împartă el pur şi simplu în astfel de cazuri?
- O firmă privată bineînţeles, poate să-i dea aceluia banul, dar eu la stat nu pot să umblu cu bani aşa, să fac asta. Mai sînt de altfel şi cazuri în care unii sună la noi să verifice dacă e real ce spune cel care arată legitimaţia. Şi eu le spun că da, şi e obligativitate privin completarea.
l Cine alege ce se întreabă?
- Sînt indicatori preluaţi după metodologia UE. Chiar am avut discuţii cu cei de la Bucureşti că sînt prea multe întrebări. De exemplu, a făcut cineva un test, a luat să introducă pe laptop, ce ar trebui pus pe tabletă, şi, la 4 persoane în gospodărie, 2 salariaţi o fată studentă şi 1 pensionar, a durat 108 minute să facă interviu cu introducerea datelor.
Să stai 100 de minute în casă la un om mi se pare destul de mult. Dar nu poţi să mai tai din indicatori că atunci nu poţi să mai fac comparaţii cu alte ţări. De asta avem şi probleme în recrutare.
l Cum găsiţi oameni?
- Încercăm să convingem pe cei care au lucrat prin primării sînt ieşiţi la pensie şi îi cunoaşte lumea. Facem colaborare şi nu poate fi cineva care e funcţionar public, că nu are voie să aibă alte activităţi.
Încercăm cu oameni de prin şcoli, dar nu vor să se bage, că e muncă grea - deşi e altceva cînd vine un profesor cunoscut în localitatea respectivă. Dar nu s-au băgat nici la recensămînt.
Mai găsim pensionari, tineri care au un servici şi cîştigă destul de prost şi vor să mai rotunjească veniturile. În 2016 rămăsesem fără posibilitatea de a mai folosi astfel de oameni şi am mers noi. În 2000, erau oameni angajaţi care făceau asta, dar nu erau funcţioari publici. Era greu să meargă în centre, fără maşină. Acum căutăm oameni din localităţile respective
Dacă se refuză sau dacă nu mai găseşte adresa, schimbată de la recensămîntul din 2011, nu e plătit la acel formular (n.r. dintr-un calcul sumar, un venit obişnuit, la cîteva formulare reuşite pe lună, ar fi de circa 100 lei). Problema e că dacă eşti refuzat nu poţi să mergi la vecini. La un moment dat s-a încercat externalizarea, să lucrăm cu institute de sondaj. Dar ei s-au închinat de două ori şi au zis „noi cu atîtea formulare nu ne ducem, că ne dă lumea în cap“

Numărul de angajaţi, insuficent

l Cum ştiţi că datele sînt corecte?
- Noi mai facem verificare, de-a lungul timpului. Facem şi toată treaba, în perioadele în care nu găsim colaboratori. Apoi datele se introduc, se mai fac corelaţii logice. Mai facem verificări şi în teren dacă omul chiar a fost şi a întrebat.
l Dar dacă datele sînt false: cineva fără venituri dar cu maşină scumpă?
- Să ştiţi că avem mari probleme, mai ales în centrele de la Piteşti unde e mai greu cu oamenii care sînt mai şcoliţi. E vina formularului stufos, de aceea în alte ţări le fac online. O să facem şi noi, dar sînt tare curios. Aţi văzut ce iureş a fost la recensămînt cu trimisul online.
l Cîţi angajaţi mai sînt la DJS?
- Acum, 29 plus un şofer. Erau 34, în 2012, şi 36, în 2007, cînd a început declinul. N-aş putea spune cît e efectivul optim, că an de an cresc numărul de lucrări şi eşantioanele. Avem trei posturi vacante, dar sînt blocate, conform legii. La anul avem trei oameni care ies la pensie
l Se blochează şi ăia?
- Păi ştiu eu? Dar asta e o mică, mică părticică din ceea ce facem noi - le lucrează 4 din cele 29 de fete.
l În alte judeţe sînt la fel de multe posturi vacante?
- Eu sînt mai patriot referitor la Argeş. Sîntem judeţ mare - unul din primele 6-7, ca număr de agenţi economici. Avem cercetare pe 867 agenţi economici anul ăsta (ne-a mai pus 20 faţă de trecut).
La un moment dat, numărul de salariaţi a fost proporţional. Dar cu timpul s-a mai blocat, la toţi. Apoi s-a angajat, iarăşi la toţi, şi am ajuns de avem cît Sălajul adică în condiţiile în care ei au 230 de cercetat - ca să vă dau un exemplu. Şi la agenţi economic avem de cercetat şi firme mici - avem vreo 30 de refuzuri la vreo 260 din eşantion. E foarte greu să-l convingi pe cel mic. Noroc că avem unele înţelegeri cu unele firme de contabilitate. Viitorul este conectarea bazelor de date ale instituţiilor, ca să luăm datele de acolo. Bazele noastre de date s-au făcut separat, iar unele, pe fonduri europene, şi nu pot fi schimbate 5 ani.
l De ce nu sîntem noi şefi de regiune pe Statistică?
- În 2005 s-au făcut regiunile pe structura Agenţiilor de Dezvoltare Regională pentru că avem multe solicitări de date pentru proiecte europene. De aceea e la Călăraşi. Dar au în plus 2-3 oameni angajaţi care colectează datele noastre şi emit date la nivel de regiune. E singurul lucru. Nu avem o relaţie de subordonare.
l S-a spus că s-a pus ADS la Călăraşi pentru că ei au oferit un sediu.
- Nu ştiu, dar cel puţin Direcţia Regională e la parterul unui bloc - se chinuie şi ei, au vecini deasupra, care îi inundă. 
Călin Popescu

Vizualizari: 1103

Fii primul care comenteaza articolul

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved

 
< Precedent   Următor >
embedgooglemap.net

******* Hotel ILA - telefon: 0747943375 *******

 


  CurierTV - Televiziunea sufletului tau!
Intrebarea Curierului



Comentarii

„S-o luaţi pe Kovesi acasă!“
Kovesi a bagat la bulau o gramada de hoti numai ca acum judecatorii au prins frica PARTIDULUI asa ca am revenit la vremu...
25/05/18 11:15 Mai mult...

Judecătorii pot primi pedepse cît ale criminalilor
Ca intotdeauna, judecatorii corupti apar in public sa vorbeasca despre lupta anticoruptie. Urmeaza dezvaluiri despre ma...
25/05/18 10:59 Mai mult...

Judecătorii pot primi pedepse cît ale criminalilor
Judecatorii argeseni, unelte de incredere ale DNA. Nu ies din vorba binomului si sunt rasplatiti cum se cuvine(avansari,...
25/05/18 09:39 Mai mult...

„S-o luaţi pe Kovesi acasă!“
AR TREBUI AMENDA CAT PENSIA PE CARE O INCASEAZA PT TURBULENTUL ASTA
25/05/18 09:30 Mai mult...

Japonezii fabrică 4 milioane de motoare
Romanii fabrica 4 mil.de motoare pentru patron japonez.Patronul este japonezul si atat.
25/05/18 08:44 Mai mult...

căutare personalizată

Horoscop zilnic

Google Analytics





































Sfinții zilei

Zi record

Luni, 7.05.2018

--- 3.901 vizitatori unici ---


 
 
 




 

Mersul trenurilor

Flag Counter