Așa cum ne-a obișnuit de cîțiva ani, Fundaţia Aid for Piteşti organizează în luna iulie, gratuit, o activitate educaţională sub genericul Clasele de vară pentru copii. În acest an, perioada de desfăşurare a cursurilor este 2,3,4 august (luni - miercuri), între orele 10 şi 12. Sînt aşteptaţi copii cu vîrste cuprinse între 3 şi 18 ani.
În cadrul celor două ore zilnice se vor organiza activități pe grupe de vîrste, susținute de profesori români, cu o bogată experiență didactică. Activitățile constau în interpretarea de cîntece pentru copii în limbile engleză și română, povestiri biblice, lucru manual (activități de colorat și decupat), discuții pe teme biblice, conversații în limba engleză și română.
La sediul fundației, pe parcursul anului, se organizează activități și programe pentru copii și tineri. Astfel, în fiecare duminică, între orele 10-12, se face studiu biblic, cu lecții pentru copii și lucru manual. În fiecare vineri, din toamnă, între orele 18-23, au loc întîlniri adresate tinerilor cu vîrste cuprinse între 12 și 40 ani, la care se organizează studii și concursuri pe teme biblice, vizionări de filme.
Astăzi se împlinesc fix 43 de ani de la cutremurul care a făcut ravagii în România şi a îndoliat o ţară întreagă. Pe 4 martie 1977, la ora 21:22, un cutremur de magnitudine 7,2 grade pe scara Richter a zguduit România timp de 56 de secunde. Bilanţul acestei catastrofe a fost unul teribil: peste 1.500 de morţi, 11.000 de răniţi şi peste 30.000 de locuinţe prăbuşite. Pagubele au fost atât de mari, spun seismologii, deoarece mişcarea plăcilor tectonice a avut loc la o adâncime mică pentru Vrancea – 94 de kilometri.
Printre victimele acestei catastrofe au fost actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocănet, cântăreaţa Doina Badea, scriitorul Alexandru Ivasiuc şi poetul A.E. Baconsky. Îngrijorător este faptul că din lecţia dureroasă de atunci nu am învăţat suficient încât să facem faţă cu brio unui episod similar.
Peste 1.000 de morţi şi pagube uriaşe
Datele oficiale arată că în urma cutremurului şi-au pierdut viaţa 1.578 de persoane, majoritatea în Bucureşti, iar alte 11.321 au fost rănite, în principal din cauza prăbuşirii clădirilor. Cele mai grave urmări s-au înregistrat în partea de sud a ţării, în special în Capitală, unde au fost distruse 33 de clădiri şi blocuri de înălţime mare sau medie, între acestea fiind clădiri vechi construite în perioada antebelică, dar şi trei clădiri noi (blocul OD16 din cartierul Militari, blocul de pe Ştefan cel Mare-Lizeanu şi Centrul de Calcul al Ministerului Transporturilor). În total, s-au prăbuşit sau au fost grav avariate 32.897 de locuinţe şi au fost afectate 763 de unităţi industriale din 23 de judeţe. Un raport din 1978 al Băncii Mondiale arăta pagube în valoare de două miliarde de dolari, din care 70% în Bucureşti. Seismul a fost resimţit puternic şi în ţările vecine (Serbia, Bulgaria, Ungaria) dar şi în alte ţări din centrul şi sudul Europei, precum şi în Rusia. În Bulgaria au fost distruse trei blocuri, iar peste 120 de oameni au murit.
“Am stat 6 ore acoperiţi de moloz”
Xavier, în vârstă de 4 ani pe atunci, îşi aduce aminte cum blocul lui s-a trasformat într-un morman de cărămizi şi oamenii se luptau să supravieţuiască: “Ne-am aşezat sub grinda de la intrare, a urmat o cădere în gol de 2-3 secunde. Eu am căzut pe tatăl meu, ne-a protejat grinda. Mama mea s-a dus la cealaltă intrare a apartamentului şi din păcate, ea nu a supravieţuit. Am stat 6 ore nemişcaţi, acoperiţi de moloz şi ce mai era acolo, era o linişte mortuară”, a spus bărbatul, conform stirileprotv.ro.
“A fost valea plângerii în spital”
Doctorul Monioca Pop era la spital în momentul în care s-a cutremurat pământul: “A fost panică. A fost haos. 23 de judeţe au fost grav afectate, iar valoarea totală a pagubelor s-a ridicat la 2 miliarde de dolari! Numai în Bucureşti, 33 de clădiri au fost puse la pământ – majoritatea imobile vechi, construite în perioada antebelică. A fost valea plângerii acolo, în fiecare colţ al spitalului se făcea un act medical, coseau răni, erau oameni care se văitau, care plângeau, nu am cuvinte. Erau oameni decedaţi. Şi în timp ce noi eram în sala de operaţie, a venit cineva cu o portavoce şi striga să evacuăm spitalul pentru că s-ar putea să cadă. N-a plecat nimeni”.
Un seism similar ar face astăzi ravagii
Din 1977 şi până astăzi, alte patru seisme cu magnitudinea peste 6 pe scara Richter au zdruncinat România – unul în 1986, doua în 1990 şi altul în 2004. În ultimii ani, au luat amploare exerciţiile în caz de cutremur.
Potrivit unui scenariu realizat în 2016 de Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Construcţii, în cazul unui seism major pe timp de noapte în Bucureşti, 23.000 de clădiri ar fi avariate semnificativ. Conform unui alt studiu, din 2015, un cutremur cu epicentrul în Munţii Vrancei de magnitudine 7 pe Richter, produs seara, ar putea face peste 450.000 de victime. Potrivit datelor Ministerului Dezvoltării, în Romania sunt 607 clădiri, respectiv 10.577 de apartamente încadrate în clasa I de risc seismic. De asemenea, circa 30% din spitalele din Romania funcţionează în clădiri cu risc seismic I sau II. Un cutremur similar celui produs în 1977 ar afecta 65% din populaţia României. M.Duinea
Comentează »»» »»» »»»