A devenit tradiție ca membrii Cercului de Istorie I.D. Brătianu să se întâlnească aproape lunar în sala de lectură a bibliotecii municipale Ion Barbu din Câmpulung. În cadrul acestei întâlniri, desfășurată înainte ca măsura organizării evenimentelor de acest gen să interzică acest lucru, inginerul Sergiu Marcu a prezentat o lucrare amplă despre existența fabricii de hârtie, printre primele din țară, la Câmpulung.
Până la aparția tiparului au existat și pe teritoriul țării noastre mori ale boierilor sau înalților slujitori ai bisericii ortodoxe. Despre apariţia primelor mori de hârtie, până la fabricile de la jumătatea secolului al XIX-lea, a vorbit inginerul Sergiu Marcu la întâlnirea din luna februarie a membrilor Cercului de Istorie „Gheorghe I. Brătianu” din Câmpulung. Chiar dacă nu se ştie cu certitudine de existenţa unei mori de hârtie la Câmpulung, cu siguranţă cea de-a treia fabrică de hârtie a fost în Cetatea lui Negru Vodă.  ,,În timpul domnitorului Matei Basarab care înființează cele patru centre tipografice la Câmpulung Muscel, există documente istorice care atestă existența a cel puțin unei mori de hârtie domnești. Am căutat destul de mult în lucrările la care am avut acces pentru a găsi niște elemente care să ducă ipoteza în certitudine, dar nu am găsit. Cei mai mulți istorici plasează o moară de hârtie domnească pe Valea Oltului, există documente prin care domnitorul Matei Basarab scutește locuitorii din Călimănești de acea contribuție de cârpe care era impusă locuitorilor satelor, dar cert este că activitatea intensă de pe timpul basarabilor nu s-a făcut doar cu hârtie de import, au existat cel puțin două mori – una pe Valea Oltului și alta între Câmpulung și Târgoviște. În 1885 s-a înființat Fabrica de hârtie de la Câmpulung Muscel”, a declarat Sergiu Marcu. Bogdan Radu