- Top județe care promovează în Liga 3
În fiecare an din ultimul deceniu, 21 de echipe reprezentând asociațiile județene și AMFB pot face saltul de la Liga 4, prin baraj, spre Liga 3. Într-o analiză făcută de FRF se vorbeşte despre ultimele 10 sezoane din L3, un interval de timp suficient de amplu pentru date concludente, începând cu sezonul 2009/10 și încheind cu 2018/19, ultimul încheiat prin desfășurarea tuturor partidelor.
De asemenea se analizează primul sezon de L3 al echipei, pentru că e unul din salturile majore din fotbalul nostru, o trecere spre profesionism, dueluri și deplasări dincolo de limitele județului, implicând eforturi sportive, financiare, manageriale. Barajul reprezintă un duel, pe când un sezon în L3 oferă o perspectivă mult mai complexă. Acest indicator implică o viziune pe termen lung din partea clubului. Apoi se analizează şi un sezon complet în L3, fiind excluse echipele care s-au retras pe parcursul primului sezon, pentru că ne dorim să evaluăm doar performanța și factorii ei la acest nivel. Au fost luate în calcul rezultatele obținute doar în sistemul regulat, fără meciurile din baraje sau mini-turnee pentru promovarea în L2 sau evitarea retrogradării. De asemeena se analizează şi reprezentantele din L4, doar echipele care au venit din L4, care au ajuns la barajul pentru promovare în L3 și au trecut de această etapă, obținând firesc dreptul de promovare. Se respectă astfel circuitul firesc al ascensiunii și al evoluției echipei. Au fost evaluate doar echipele care nu au fuzionat, nu au cedat locul și nu și-au schimbat județul de proveniență după promovare. De asemenea, sunt incluse echipele care au continuat sub altă denumire, inclusiv cele care au continuat cu altă denumire în altă localitate din județ (Bucovina Frătăuții Noi devenită Bucovina Rădăuți etc.). Un club care se integrează în criteriile de mai sus este, implicit, un club care respectă competiția, cu o viziune pe termen mediu și lung, conturând condiții de performanță sportivă și organizatorică.
Podiumul reprezentărilor
Un clasament al asociațiilor județene și municipale în baza numărului de sezoane în care echipele lor au promovat și încheiat ulterior primul sezon de Liga 3 ne oferă o imagine relevantă despre nivelul competiției L4 din acel județ, dincolo de performanța individuală și viziunea specifică acelui club merituos. Județele de top pentru ultimul deceniu în Liga 3, la debut, sunt: # 8 sezoane – Timiş # 7 sezoane – Arad, Prahova # 6 sezoane – Alba, Argeş, Brăila, Maramureş. Din acest top, se remarcă faptul că zona Moldovei este cea mai slab reprezentată, cel mai bine plasat județ fiind Suceava (5 echipe). Nivelul populației nu este determinant. Arad este pe locul 2 aici, dar pe locul 20 ca populație a județului, iar Timiș abia pe locul 5. Bucureștiul, lider ca populație, nu e în top 20 ca reprezentare. Diferențe relativ mici la vârf. Având în vedere intervalul de 10 sezoane, diferențele nu sunt uriașe între cele mai reprezentate județe. Topul se poate schimba prin reprezentarea într-un singur sezon.
8 baraje din 10 pierdute
O treime din cele 42 de județe și municipiul București, mai exact 14 din totalul de 42, au la capătul acestui deceniu maximum două reprezentări în analiza noastră: Bacău, Dâmboviţa, Hunedoara, Ialomiţa, Mureş, Neamţ, Olt, Tulcea, Vaslui, Vrancea, Iaşi, Mehedinţi, Giurgiu, Sălaj. O situație inedită e la IAȘI, unde 6 din cele 10 sezoane de Liga 4 au fost câștigate de Rapid Dumești. Echipa a pierdut barajul (2009 și 2010), apoi l-a câștigat dar nu s-a înscris în L3 (2011), trimițând astfel la baraj locul 2 din L4 Iași în următoarele două sezoane (Știința Miroslava cu brio, Viitorul Tg. Frumos fără succes). În 2014, Dumești câștigă din nou L4 și barajul de promovare, dar nu se înscrie în L3! Unirea Mircești a pierdut barajele (2015 și 2017), Siretul Lespezi a câștigat în 2016 dar s-a desființat, Victoria Lețcani nu a jucat barajul din 2018 neavând Certificat de Identitate Sportivă! În MEHEDINȚI, exceptând cazul fericit din 2010 cu Termo Drobeta Tr. Severin, situația deceniului e neverosimilă. Patru campioane diferite au pierdut barajele, înfruntând de fiecare dată campioane din alt județ! Agromec Șimian (2009) vs. Gorj, Dunărea Pristol (2011) vs. Caraș Severin, Pandurii Cerneți (2012) vs. Timiș, Recolta Dănceu (2013) vs. Dolj! Urmează alte 4 înfrângeri la baraj, singura reușită din ultimul deceniu fiind Minerul Mehedinți Valea Copcii, campioană L4 în 2014 și câștigătoare de baraj (foto dinaintea barajului câștigat / credit gazetanoua.ro), dar care nu a încheiat primul sezon în Liga 3!
Finanțare și nivel sportive scăzut
În cele 10 sezoane analizate (2010-2019), SĂLAJ nu a avut reprezentantă calificată din Liga 4 în Liga 3 care să încheie primul sezon. A câștigat în două rânduri barajul, dar Someșul Ileanda nu s-a înscris în L3 (2010), iar Luceafărul Bălan a rezistat doar un tur (2015). În rest, 8 campioane, între care 7 echipe diferite!, învinse la baraj. De la Meseșul Treznea la Flacăra Hălmașd sau Unirea Mirșid, indiferent dacă adversara a fost din Maramureș, Bihor ori Satu Mare. În aceeași categorie intră GIURGIU, unde Avântul Florești (2012) nu s-a înscris în L3, iar Rapid Clejani (2011) și Arsenal Malu (2016) nu au putut finaliza primul sezon. În rest, 7 campioane diferite în 7 sezoane, toate învinse la baraj de echipe din Dâmbovița, Călărași, Argeș sau București. S.M.
