Acest stil de pescuit, care are la bază pluta, este printre cele care șlefuiesc pescarul. Controlul unui waggler (denumirea tehnică a plutei în această disciplină) la distanțe de plus 15 metri și până la și poate 35 de metri, necesită un set de aptitudini. Se dobândesc doar prin exercițiu și în timp.
Într-o scurtă descriere, să spunem că se pescuiește la babușcă cu plute foarte grele. Lestarea acestora este secretul în acest stil de pescuit. Mai exact finețea. Există un raport de echilibrare extrem de fin a waggler-ului care poate fi și de 20 de grame și semnaliza cu acuratețe trăsătura unui oblete. Totul ține aici de distanță și adâncime. Pescuitul la babușcă în larg este necesar în anumite situații, mai ales pe întinsuri. Pur și simplu nu se apropie de mal. Alegerea corectă a unei astfel de plute și lestarea corespunzătoare reprezintă peste 80% din definiția pescuitului la match. Evident, mai intră în ecuație diametrul firului liniei principale. Fiind un pescuit la plută la distanțe considerabile, prima caracteristică a unui astfel de fir este capacitatea de imersie (fir scufundător mai exact). Dacă firul rămâne pe suprafața apei, va fi angrenat în mișcări generate de vânt sau val și ar diminua foarte mult rata de înțepare și captura. Un fir care plutește în derivă va fi greu de tensionat într-o mișcare care reflectă o înțepare în urma unei trăsături. M.D.
