Constructul Călin Georgescu are trei compartimente, primul fiind folosirea inteligentă a rețelelor sociale, al doilea constând în nemulțumirile și frustrările bine studiate ale populației, iar al treilea, despre care nu se prea vorbește, constând în aplicarea unor mecanisme psihologice.
Mi-ar lua prea mult spațiu pentru a arăta că toate mesajele lui Georgescu, absolut toate, vizează puncte sensibile și straturi psihice profunde ale societății românești și chiar universale. De aceea, am decis să mă refer la câteva dintre cele mai inexplicabile afirmații, cele care par total absurde, care îl impactează grav pe omul care le receptează, georgist sau anti-georgist.
Îl auzim pe Georgescu spunând că atunci când e mic, copilul nu vorbește deoarece este înțelept. Luată în sine, afirmația este ridicolă, desprece știm cu toții, specialiști sau oameni simpli, că este nevoie de un anumit stadiu de evoluție a creierului pentru ca micuțul om să poată articula cuvinte. Totuși, Georgescu a primit un bilețel cu această afirmație, iar mesajul are un rost. În primul rând, trebuie ținut seama că absurdul, ilogismul, straneitatea din rostirile lui Georgescu au rolul de a bloca mecanismele conștiinței și ale gândirii critice, pentru a deschide un fel de fisură psihică și a obține astfel acces spre inconștient. Iar în inconștient este plasat cuvântul copil, însoțit de aura înțelepciunii. Specialiștii în manipulare arată că, dintre toate cuvintele, ”copil” este cel mai afectogen, îl face pe om să se înduioșeze, să se alarmeze, să fie atent, să se focalizeze în așa fel încât să nu îl mai intereseze nimic altceva. Este o ”bătălie pentru supremația neuronală” (Kevin Dutton) pe care cuvântul ”copil” o câștigă deoarece activează straturi vechi, animalice, ale psihismului.
Îl auzim adeseori pe Georgescu vorbind despre apă, este un leitmotiv. Pentru C.G. Jung, apa simbolizează inconștientul. Putem vedea suprafața apei, dar adâncurile rămân ascunse, asemenea tainelor inconștientului uman. Jung asociază apa adâncă cu maternitatea, pântecul și, implicit, viața. De asemenea, apa poate simboliza trecerea timpului și procesele de tranziție, exemplificate prin imaginea râului. La Freud, apa este simbolul lichidului amniotic, iar apa care ”nu este H2O” și ”conține informație” ne poate sugera pacea din pântecul matern, o întoarcere liniștitoare la originile vieții noastre. ”Fiecare picătură de apă este o oglindă a sufletului uman”, spune Georgescu.
„Satul românesc este singurul loc unde timpul respectă legile divine”, spune omul, întorcându-ne psihic într-o lume a miturilor, rupându-ne de realitatea zilei de azi. Regresia, fie ea la stadiul intrauterin sau infantil este permanent stimulată de Georgescu, ca mecansim protector. Omul care se lovește de problemele vieții adeseori regresează spre vârstele anterioare, trece la apărarea prin reverie, ceea ce îi conferă o falsă senzație de pace și căldură. Publicul căruia i se aplică această tehnică a întoarcerii în timp îl va percepe pe Călin Georgescu drept un părinte bun care îl protejează de răutățile lumii contemporane. De observat că prin astfel de aserțiuni, absurde la nivel formal, Georgescu îi plasează pe români, la nivel individual, dar și național, în zona inconștientului și vrea să îi mențină acolo. Oricine iese din această zonă, observă că împăratul este gol, că idolul nu are soluții. Doar scufundarea românilor în inconștientul personal și colectiv îi poate asigura un fel de imunitate rațională candidatului zis suveranist. Imediat ce și-ar pierde această imunitate și ar fi supus la controlul rațiunii, Georgescu ar decădea din statutul de idol, așa cum se întâmplă întotdeauna cu toți idolii.
„Frica este cel mai mare dușman al spiritului românesc”, afirmă Georgescu, insistând pentru ascunderea românilor într-un spirit național străvechi, îndepărtat de provocările lumii considerate globaliste. Este vorba despre frica ce pornește de la experiențe obiective și care trebuie înfruntată tot pe tărânul obiectivității. În ”Viața fără frică”, Bertrand Russel despre acest sentiment normal și constructiv vorbește, în schimb Georgescu sugerează că trebuie să ne ascundem în „Pădurile din România, locul unde natura și divinitatea se împletesc”, în „Munții noștri care sunt cheia pentru renașterea spirituală globală”, deoarece „Fiecare fir de iarbă din Carpați poartă o poveste cosmică”. Sunt aceste mesaje potrivite pentru un întemeietor de sectă spirituală, nu pentru un președinte al unei țări în plin proces de modernizare.
Tot ce este modern este rațional, motiv pentru care Georgescu respinge modernitatea întruchipată în digitalizare. Merită să îi cunoaștem declarațiile pe acest subiect, un adevărat asalt împotriva tehnologiei într-o lume a inteligenței artificiale. Iată principalele afirmații.
– „Tehnologia modernă ne desparte de esența noastră divină”.
– „Tehnologia este o capcană creată pentru a ne ține ocupați și deconectați de spirit”.
– „Fiecare dispozitiv digital ne îndepărtează de liniștea interioară”.
– „România trebuie să reziste digitalizării excesive pentru a-și proteja sufletul”.
– „Tehnologia ne îndepărtează de natură și de sinele nostru superior”.
– „Digitalizarea este începutul unei ere de sclavie energetică”.
– „Internetul este o rețea care capturează sufletele pierdute”.
– „Tehnologia este idolul fals al modernității”.
– „Tehnologia este folosită pentru a controla nu doar mintea, ci și spiritul”.
– „Fiecare algoritm ne îndepărtează mai mult de adevărata noastră natură”.
Se spune că MAGA doreşte să reînvie trecutul de aur cu joburi stabile, manufacturiere, pentru bărbaţii cu educaţie medie, deoarece lumea e stresată de schimbări sociale prea rapide. Ceilalţi ne proiectează într-un viitor über-tehnologic, sau chiar pe Marte.
Ar fi vorba despre stăpânii care au dreptul la tehnologie și iobagii care se întorc în lumea medievală.
Face Călin Georgescu acest joc despre care se spune că ar fi inițiat de triada Thiel-Musk-Andreessen, oameni din anturajul intim al lui Trump?
Gheorghe Smeoreanu
(Această rubrică apare în zilele de luni și joi)
