Mă obsedează ideea că înainte de a merge să protestezi împotriva guvernului, trebuie să fi epuizat toate protestele împotriva ta, adică să fi încercat mai întâi să te cerți pe tine pentru toate erorile majore pe care le faci, după care să fi îndreptat deja lucrurile, înainte de a lua steagul în mâini pentru a-ți arăta nemulțumirea că ești prost guvernat.
Tu, pe tine, te guvernezi cum trebuie? Asta e întrebarea.
Mai întâi, ceartă-te la oglindă pe tine însuți, protestează tu împotriva ta, fiindcă e posibil să-ți fi promis să nu mai bei și să fi băut în continuare, să nu mai joci la păcănele și să fi jucat, să-ți găsești un job mai bun și să nu fi căutat, să încerci un curs de perfecționare și să nu îl fi făcut, să te ocupi de educația copiilor tăi și să nu fi găsit timp, să fi încercat să citești o carte și să nu fi avut chef sau, mai rău, să nu fi reușit să înțelegi nimic din ceea ce spune autorul.
Dacă ai protestat împotriva ta pentru aceste nerealizări și altele, dacă ai răspuns pozitiv la aceste proteste personale și ai îndreptat situația, atunci, da, ai dreptul să mergi să protestezi și față de guvern.
Din păcate, lucrurile se petrec exact pe dos, vrei să-ți rezolve guvernul lucruri pe care fie nu vrei, fie nu le poți rezolva tu însuți, dar pentru că riști să bați la ochi, te ascunzi în spatele unor revendicări generale cum ar fi să ți se dea mai multă libertate.
Ce să faci tu cu mai multă libertate ? Nu există libertatea de a bea pe gratis, nici aceea de a câștiga la păcănele ori de câte ori bagi banii, nici aceea de a primi salarii mari fără să îți arăți competențele, nici aceea de a cere ca profesorii să le dea copiilor tăi note fără să învețe, iar pentru a urma un curs de recalificare trebuie să-ți miști fundul, fiindcă nu te duce nimeni pe brațe, iar pentru a citi o carte ai nevoie să fii alfabetizat funcțional.
Se pune problema dacă libertatea este primul lucru care îți lipsește ție, sau ești un ipocrit care vrea să spună că fără mai multă libertate te superi și în continuare bei, joci la păcănele, îți neglijezi familia etc., urmând să faci toate lucrurile rele până când în localitatea ta, în țară, în Europa și în întreaga lumea va spori gradul de libertate.
Fii sincer cu tine! Impresia mea este că vrei turul doi înapoi tocmai pentru că știi că asta e imposibil, iar dacă e imposibil, înseamnă că ți se iartă ție toate erorile vieții, deoarece e la fel de imposibil să le repari.
Vrei să fie ales președintele pe care îl vrei tu, nu altcineva, iar Curtea Constituțională să asculte de tine, Jandarmeria să ți se supună, Parchetul General să joace așa cum îi cânți tu, Biroul Electoral Central să fie mai ascultător decât amărâtul cu care împarți, acasă, viața. Vrei ca totul să ți se îndeplinească, deși tu nu îți îndeplinești nicio îndatorire, pentru simplul motiv că ți s-a spus că ești cetățean și ai drepturi, iar cine ți-a spus asta a uitat să precizeze că ai și obligații. Îți spun eu acum, în primul rând sunt obligațiile, apoi vin la rând drepturile.
Pe lângă asta, ai face bine să mergi la protest fără steag. Iar dacă totuși vrei să agiți ceva, măcar nu te îmbrăca în acel steag, fiindcă nu e cămașa ta murdară, e steagul nostru, al tuturor.
Ai face bine, de asemenea, să nu verși lacrimi pentru un candidat la prezidențiale deoarece lacrimile sunt pentru suferințele adevărate, iar dacă le verși în piață, nu vei avea altele atunci când vei simți cu adevărat nevoia să plângi, de durere reală, nu isteric, ca acum. Ar fi, de asemenea, potrivit să nu îl mai chemi în ajutor pe Dumnezeu cu ocazia mitingului electoral, deoarece El a făcut Universul și te-a făcut pe tine, nu se ocupă de ce faci tu sau ce fac alții, existând prezumția de liber arbitru. Dacă ești genul care se roagă la Creator să apară merele sau florile pe ecranul păcănelei pentru a zornăi mărunțișul în cutie, dacă te rogi pentru goluri la fotbal sau numere la Loto, atunci chiar nu înțelegi cine e Dumnezeu și ce treabă are.
Cele spuse mai sus nu le interpreta ca o negare a dreptului de a protesta, dar dacă îi consideri pe ei hoți, ai grijă să nu îți pară cumva rău că nu poți fura și tu, dacă îi vezi că umblă cu jeturile private să nu cumva să regreți că nu ești cu ei, iar mai presus de toate gândește-te că nimeni nu poate pretinde că e patriot și altul nu e. În consecință, ai grijă ce scandezi, să nu cumva să cânți fals, să zbieri, pur și simplu, fără noimă, luând în deșert nu doar pe Dumnezeu, ci și România.
Atenție, toți avem dreptul să protestăm, dar numai atunci când cerem de la guvern ceva ce nu putem obține singuri, prin munca și rigoarea noastră de zi cu zi ! Protestele de-a-n boulea sunt ridicole, sunt kitsch, autentice sunt doar acele proteste la care valorile primează, acel imperativ universal care spune să nu-ți cer ție decât ceea ce îmi cer și mie, iar fiindcă e dificil să îndeplinești acest prerogativ, atunci protestezi în tăcere, chiar stingherit, protestezi mut, solemn, îngândurat, nu șleampăt, nu isteric, nu grotesc.
La protest trebuie să mergi ca la liturghie, cu gând curat, universal, generos, nu cu idei gheboase, meschine, luate de-a gata alături de doi mici și-o bere. La protest trebuie să fii întruchiparea demnității.
Orice altă formă de protest e o corabie de nebuni.
Gheorghe Smeoreanu
(Această rubrică apare în zilele de luni și joi)
