Să fii pasiv când există toate riscurile ca georgismul să își ia revanșa și să predea țara rușilor e un act de trădare. Se vede cu ochiul liber că alianța sau ce o mai fi asta care a anunțat că are drept candidat comun pe un anume Crin Antonescu bate pasul pe loc și refuză jocul electoral. În momentul când scriu, mai sunt 40 de zile până la primul tur al prezidențialelor, iar marea alianță care a speriat Estul se mișcă precum ochiul mortului. Îți pot trece prin minte tot felul de scenarii.
Poate că PSD s-a plictisit să guverneze și vinde alegerile lui Simion în schimbul unui tratament mai blând după data de 18 mai. Posibil ca PNL să considere că i-ar fi mai bine cu Nicușor președinte. Putem presupune că Viktor Orban a dat dispoziție UDMR să îi lase pe suveraniști să câștige, ceea ce ar cam fi în logica firii. De-o fi una, de-o fi alta, cert este că în respectiva tabără domnește indiferența, în vreme ce oamenii obișnuiți, care au sesizat miza uriașă a acestor alegeri, încearcă să susțină varianta proeuropeană pe Facebook. Dar stați puțin, pentru că după ce l-au săltat pe BOGPR pentru favorizarea fără acte în regulă a lui Georgescu, orice cetățean care, să zicem, ar posta insistent în favoarea lui Crin Antonescu ar deveni cel puțin suspect. Ce-ar fi dacă, câștigând alegerile Simion sau Ponta, câteva mii de zeloși ai mincinoasei Alianțe România, înainte! ar fi căutați acasă așa cum sunt căutați acum tiktokerii georgiști?
Sincer, pe principiul că în oala acoperită nu cade musca, nu aș sfătui pe nimeni să posteze prea vizibil în favoarea amintitei alianțe decât dacă face rost de un cod AEP în baza unui contract. Vedeți cum se întorc împotriva proștilor măsurile luate fără cap?
Pe surse, aflu că nu se știe, la această oră, cine se ocupă de campania lui Antonescu la nivel național, câți bani sunt în pungă, care este strategia. Asta în vreme ce primarii pesediști și liberali vorbesc despre trădare în cel mai pur stil caragialesc și ar cam vrea cu Ponta, recte Nicușor la Cotroceni. Frica de a ieși în față, obișnuința de a juca pe sub masă, prostia, indolența, toate la un loc converg spre ratarea celei mai importante campanii electorale din toate timpurile țării de către cei care se bat cu cărămida în piept că sunt pro UE. Sunt pe naiba să-i ia, nici măcar nu merită bătrânul continent asemenea suporteri de toată jena.
În vremea asta, șefii de județ ai așa-zișilor democrați sunt îndemnați să deschidă buzunarele și să arunce cu parale în Kiseleff și Modrogan pentru ca întreaga campanie să devină un biznis interesant pentru distribuitorii de reclamă politică afiliați, care vor face paraîndărătul obișnuit.
Interesant este cum joacă unii magnați. Cei care au făcut milioanele pe bune, respectând, cât de cât, statul de drept, ar merge cu normalitatea, dar marea lor majoritate au prosperat pe vremea când nu exista nicio reglementare și le-ar plăcea suveranismul junglei care le-ar aduce aminte de apucăturile glorioase ale tinereții. Vedem așadar milionari suveraniști, cei care știu că Simion n-are mamă, n-are tată, decât bani la pungă. În fond, își zic ei, adevăratale averi nu se fac cu legea în mână, iar Rusia dă civilizației oligarhi pe bandă rulantă. Știu câțiva care încă nu au yaht, dar și-ar cumpăra, într-un regim suveranist.
Îmi pare rău de proștii care și-au pierdut prieteni, care s-au disputat în familie scriind pe rețele împotriva șarlatanului Georgescu și a emulului său Simion. Ei au primit priviri piezișe de la colegii de serviciu și au auzit amenințări cu răzbunarea, la momentul potrivit. Acești militanți fără simbrie vor fi dați la câini de măreața Alianță.
Îmi pare rău, de asemenea, de țară. România a trecut prin chinurile iadului pentru a ajunge cât de cât adaptată la UE și NATO, iar acum se vede trădată chiar de cei care au promis să o apere. Jumătate lașitate, jumătate prostie la cele două partide, iar dacă tragem linie și adunăm, istoria va reține că s-au dat cu rușii.
Deși nu cred că îi interesează pe mulți ce voi face eu, măcar așa, de culoare, fac mici precizări. Spre deosebire de Ciolacu, Bolojan ”et eiusdem farinae”, îl voi susține pe Crin Antonescu, riscând chiar să se considere că încalc legea electorală. Cum însă cred că proasta campanie, făcută formal și în scârbă, îl va nenoroci pe Crin Antonescu, din spirit creștinesc spun că mi-ar plăcea mult ca omul să se retragă, așa cum știe el, cu demnitate și fără alte explicații.
Retragerea lui Crin Antonescu ar da sens parodiei de campanie.
Gheorghe Smeoreanu
(Această rubrică apare în zilele de luni și joi)
