Sunt fericitul membru al grupului de conversație pe Facebook intitulat ”Turul doi înapoi”, subintitulat ”1 milion de oameni în stradă”. Până acum, nu am intrat în discuție, în schimb, mi-am notat o serie de luări de poziție foarte interesante, pe care le copiez aici, fără a umbla la modul lor de redactare.
x
- Nu trebuie sa urăm trebuie sa ne concentram pe bine oameni rai se ucid singuri cu veninul lor asa ca noi trebuie sa fim cu Dumnezeu și cu calin georgescu
- Turul 2 se va relua sigur! Călin Georgescu ne-a cerut unitate.
- Ar fii cadoul lui Dumnezeu pt românia
- Și eu că i biruim pe javre
- Bogdan peschir este deținut politic
- Turul 2 e unicul mod de a reveni la normalitate! C.G. Președinte!
- Anca alexandrescu face mereu publicitate satanistikor
- Toți care sunt cu Bruxellul Soros papà de la roma care este deja mort din februarie 15
- Ursula macron zelenschi vor război pt ca sa moara lume sa rămână putini pt al inscauna pe anticrist
x
Așadar, Papa e mort, prilej pentru sorosiști să îl înscăuneze pe anticrist. Asta susțin ”suveraniștii” români, care se supără pe mine că nu îmi doresc să câștige omul lor alegerile.
De-a lungul perioadei care a trecut de la anularea alegerilor, i-am criticat pe ”suveraniști” în 50 de articole, iar unii dintre amicii de pe rețelele de socializare m-au întrebat ce am cu ei, de ce nu îmi doresc schimbarea.
Iată logica lui Liviu Dragnea față de ”suveraniști”: ”George Simion, nu știu cât va fi de bun, cât de pregătit va fi, dar măcar există o posibilitate ca acest om să facă lucruri bune. Poate, după ce ajunge la Cotroceni se va înconjura de oameni buni, de economiști, de oameni profesioniști și va reuși să facă ceva. Eu nu știu dacă George Simion va reuși, dar știu sigur că restul candidaților vor face rău României”. De unde va face rost Simion de economiști, de profesioniști, din moment ce adepții săi sunt la nivelul postărilor din grupul ”Turul doi, înapoi”? Este, evident, un argument slab al lui Dragnea, care adaugă: ”Al doilea motiv pentru care votez George Simion este că acest sistem din România, ticăloșit cum îi spunea Băsescu la un moment dat, acest stat paralel trebuie scuturat bine de tot”. Există riscul major, după părerea mea, ca Simion să scuture atât de tare sistemul, încât să îl descompună, cu toate daunele economice și sociale aferente.
Nu pot gândi precum Liviu Dragnea. Mi se pare prea evident faptul că AUR și POT sunt grupări în care ignoranța și conspiraționismul domină copios, partide care au reușit să-și găsească adepți doar în cercurile marginale ale societății, cu unele excepții care confirmă regula. Nu are sens ca transformând democrația în idol să pretindem că toți cetățenii au aceeași competență la urne. Respectul față de egalitatea în drepturi nu înseamnă să ne mințim, spunând că semenii noștri slabi de înger trebuie să pună președintele sau să guverneze. Au acest drept, teoretic, dar ar fi bine să nu se întâmple așa ceva.
Fiindcă se apropie cu pași repezi ziua primului tur al alegerilor prezidențiale și voi începe să trag concluziile campaniei mele de presă împotriva așa-zișilor suveraniști, voi spune că nu m-au convins nicio clipă, în schimb mi-au provocat nopți de îndoială morală. Spre deosebire de ei, care sunt întotdeauna convinși că au dreptate, m-am întrebat dacă sunt împăcat eu cu mine însumi atunci când încerc, după puterile mele, să-i împiedic în punerea în aplicare a delirului lor politic. Pentru că într-o dispută cu tine însuți rămâne întotdeauna un rest de îndoială, nu aș spune că sunt perfect de acord cu ceea ce am scris. În politică și în presă, absolutul nu există, trebuie căutat în alte domenii.
De la anularea alegerilor încoace, mi-am schimbat părerea față de Facebook. Am găsit pe rețeaua de socializare texte extraordinar de bine scrise, care îmi exprimau părerile într-un fel în care poate eu nu aș fi reușit să o fac. Unul dintrea aceste texte este postat de scriitorul Alexandru Pescaru. Îl reproduc aici, pentru că spune ceea ce eu nu am avut niciodată curaj să spun.
x
”Ani la rând am tăcut. Ne-au spus că nu e frumos să spui cuiva că e prost, că nu e „inclusiv” să arăți cu degetul nesimțirea, că e „discriminatoriu” să dai glas adevărului.
Rezultatul?
Proștii au prins glas. Cocalarii s-au încrezut. Analfabeții s-au organizat. Nesimțiții s-au cocoțat pe scena politică, iar impostura a devenit normă. Așa au apărut AUR, SOS și toată hoarda de păcălici care urlă „libertate”, dar vor doar haos, dezbinare și putere fără merit.
Acești oameni nu iubesc democrația.
O folosesc.
O murdăresc.
Se ascund sub cuvinte mari și goale pentru a-și satisface setea de putere și orgoliul prostiei.
E timpul să spunem lucrurilor pe nume.
Proștii trebuie să știe că sunt proști.
Criminalii trebuie să fie numiți criminali.
Trădătorii trebuie să fie demascați ca trădători.
Adevărul nu este ură.
Adevărul este rezistență.
Când o minciună devine politică de stat, ADEVĂRUL devine un act de curaj.
Tăcerea noastră i-a împuternicit.
Dar încă nu e prea târziu.
Ridicați-vă.
Spuneți ce gândiți.
Strigați adevărul.
Fiți vocea rațiunii într-o țară în care prostia a devenit curaj, iar decența o rușine.
Cine tace azi va plăti mâine.
X
Este corect politic textul de mai sus? Nu cred, dar adeseori adevărul și corectitudinea politică nu au făcut casă bună. Parafrazând, aș spune că mi-e prietenă corectitudinea politică, dar mai prieten îmi e adevărul.
Gheorghe Smeoreanu
(Această rubrică apare în zilele de luni și joi)
