O masă de analfabeți roși de complexe și fuduli nevoie mare

0

 

Toata lumea dă bacul la filosofie în Franța. Este chiar prima probă și stârnește întotdeauna efervescență în spațiul public – dezbateri la radio și TV, grile de răspunsuri oferite de specialiști… Ca să îl citez pe Dinu Flamand, este motivul pentru care poți avea o conversație inteligentă cu, de exemplu, vânzătoarea de la Carrefour, scrie ziarista Marcela Feraru, stabilită de mult timp la Paris, pe Facebook.

 

Luni, 16 iunie 2025, la ora 8:00, peste 530.000 de candidați s-au pregătit pentru examenul de filosofie la bacalaureat. Testul durează patru ore și se încheie la prânz. Candidații pot alege între două subiecte de eseu și un comentariu de text. Pe tot parcursul zilei, Le Figaro Etudiant difuzează în direct o ”Ediție specială” pentru a oferi informații despre program, subiecte, răspunsuri și mărturii din această zi excepțională, spune Le Figaro.

 

Ministra franceză a Educației, Elisabeth Borne, a fost prezentă într-un centru de examen din arondismentul 15 al Parisului, unde a înmânat personal subiectele elevilor, gest simbolic care marchează importanța acestei probe în cultura școlară franceză, notează presa franceză.

 

Vreți să știți subiectele? Iată:

 

Subiectul 1
Depinde viitorul nostru de tehnologie? 

 

Subiectul 2
Este adevărul întotdeauna convingător?

 

Subiectul 3 
Explicați următorul text :

”Toți cetățenii ar trebui să aibă mijloacele de a fi informați despre problemele politice. Ar trebui să poată judeca modul în care proiectele le afectează bunăstarea și ce programe politice favorizează concepția lor despre binele public. Mai mult, ar trebui să aibă o oportunitate echitabilă de a propune noi soluții în dezbaterea politică. Libertățile protejate de principiul participării își pierd o mare parte din valoare atunci când celor cu mijloace private mai mari li se permite să își folosească avantajele pentru a controla cursul dezbaterii publice. Căci, în cele din urmă, aceste inegalități vor permite celor mai avantajați să exercite o influență mai mare asupra dezvoltării legislației. După un timp, este probabil ca acestea să dobândească o pondere preponderentă în rezolvarea problemelor sociale, cel puțin în ceea ce privește problemele asupra cărora sunt de obicei de acord, adică cele care le întăresc poziția privilegiată.
Trebuie apoi luate măsuri compensatorii pentru a păstra valoarea justă a libertăților politice egale pentru toți. Acest lucru se poate realiza prin diverse mijloace. De exemplu, într-o societate care permite proprietatea privată asupra mijloacelor de producție, trebuie menținută o distribuție largă a proprietății și a bogăției, iar subvențiile guvernamentale trebuie distribuite în mod regulat pentru a dezvolta mijloacele pentru o dezbatere publică liberă”. 

 

După această călătorie într-o lume mult mai bună, să ne întoarcem în România.

 

Pe internet, circulă nebunește informația că Nicușor Dan nu a dat doctoratul la Sorbona, ci la Villetaneuse, o comună aflată la 12 km nord de adevărata Sorbonă, și care, până în 2020, se chema Université Paris 13. Tot felul de oameni, printre care unii fără bacalaureat, alții chiar analfabeți funcțional, distribuie această ”teribilă” informație. Nu contează pentru cei care repostează această porcărie faptul că Însăși Universitatea Sorbona a confirmat apartenența lui Nicușor Dan printre foștii absolvenți, felicitându-l public după câștigarea alegerilor prezidențiale. El a studiat la Universitatea Sorbonna Paris Nord, una dintre universitățile apărute după divizarea vechii Universități din Paris (Sorbona), în 1970.

„Nicușor Dan întrupează succesul unei educații superioare franco-române. Universitatea este fericită deoarece noul președinte al României este inclus în lista de foști studenți doctoranzi”, au transmis pe 20 mai reprezentanții Sorbonei.

 

Circulă, de asemenea, pe internet, un fals grosolan, o poezie scrisă, chipurile de Eminescu:

”Sînt ultimul romantic, al țării mele sfinte,

Vă spun la despărțire, doar câteva cuvinte;

Eu am cântat, natura, și tei, și flori albastre,

Iubirea țării-am pus-o, în inimile voastre,

Mă duc și las în urmă, o prea frumoasă țară,

Pe care s-o cinstiți, n-o faceți de ocară!

Copii ai sfintei Dacii, feciori de daci și geți,

Cântați în mii de versuri, de barzi și de poeți,

Feciori ai lui Zamolxe, al Geei popor sfânt!

Să nu lăsați străinii să ia acest pământ !

Eu plec pe alt tărâm, să mă-nsoțesc cu zeii,

Voi, pe pământul țării, să vă purtați ca leii!

Luceafăr strălucind în pagini literare,

Asupra voi veghea, cu razele-mi astrale,

Pribeag nu voi mai fi, bătut de mii de gânduri,

Doar flori de tei de-asupra-mi, s-or cerne…

rânduri, rânduri!”.

 

Tot felul de personaje dubioase, de felul lor ”suveraniste” distribuie febril acest text imbecil atribuind-l lui Mihai Eminescu, dar dacă îndrăznești să faci precizarea că poetul nu putea să scrie așa ceva, te alegi cu o înjurătură de mamă.

 

E o modă printre proști să scrie pe rețeaua de socializare că Nicușor Dan a dat țărișoara pe mâna Franței, iar accentul nu cade direct pe ideea de suveranitate, ci pe sugestia că Franța e o mizerie de țară, incomparabilă cu țara aceea în care domnește MAGA. În plus, Franța lui ”Macrou” ar fi, nu-i așa, cu mult sub nivelul României, iar ”feciorii  lui Zamolxe, al Geei popor sfânt” trebuie să rămână vigilenți ca nu cumva să se contamineze de la francezi de cine știe ce boală culturală.

 

Imaginați-vă că ministrul Educației, Daniel David, reputat psiholog, înjurat sârguincios de bombardierii culturali, ar propune filosofia la bacalaureat și subiecte precum cele de mai sus. Vă imaginați cum ar considera ideea aceasta geniile de pe internet?

 

”Feciorii lui Zamolxe, al Geei popor sfânt” se degradează spiritual văzând cu ochii, ajungând o masă de analfabeți roși de complexe și fuduli nevoie mare.

 

Gheorghe Smeoreanu

(Această rubrică apare în zilele de luni și joi)