Profund în gândire, căutător de Sine, notarul public, Alin Silviu Cochinescu a înțeles foarte repede, că scopul în viață nu este „ce vrei să obții”, ci mai degrabă, „ce vrei să devii”. Cercetându-și atent Sinele, a înțeles că totul pornește din interior și dacă acolo ești în armonie, echilibru și libertate, de acolo pornește drumul vieții. Cum orice drum bun are niște repere, Alin Silviu Cochinescu și-a luat repere solide: familia, credinţa, independența, dar mai ales, formarea profesională. Născut într-o familie care a avut ca valori principiile de drept, ca și principii de viață, putem spune că, a avut pilonii pe care să-și construiască structura. O structură solidă, bazată pe responsabilitate, rigurozitate, și chiar meticulozitate, principii moștenire de la nu mai puțin celebra mamă, doamna notar Georgiana Cochinescu. Elegant, fire sportivă, familie minunată domnul Alin Silviu Cochinescu și-a găsit, cu multă iscusință, echilibrul între carieră și viața de familie. Împreună cu soția, de asemenea notar, au pus bazele Biroului Notarial, care furnizează servicii profesionale și de încredere pentru clienții lor. Dar, despre toate acestea ne vorbește domnul notar Alin Silviu Cochinescu.
Având în vedere că succesul este o percepție personală, dvs. cum definiți succesul?
– Este adevărat că succesul este o percepție personală, fiind un concept subiectiv, pe care noi oamenii îl percepem în mod diferit, în funcție de valorile și principiile fiecăruia. De aceea, pentru mine succesul este acea stare pe care omul o simte atunci când își atinge scopul pentru sine, într-un mod care îi aduce împlinire și sens în viață.
Spun “pentru sine”, deoarece el nu ar trebui să fie proiectat, pentru a fi un rezultat vizibil celorlalți, în urma căruia să obții validare socială. Urmărind acest lucru, riști să fii „de succes” doar în ochii altora, nu și în propria viață.
De-a lungul călătoriei dvs. prin viață, ați schimbat definiția succesului?
– Da. Și vă spun și când.
Atunci când, trecând printr-un proces anevoios al regăsirii și afirmării identității de sine, în încercarea obținerii păcii interioare, într-un moment de creștere și evoluție personală, am simțit liniște.
Atunci simți cu adevărat și într-un mod teribil succesul! Al tău cu tine!
Doar el contează! Și doar pe el ar trebui să-l alegem în fiecare clipă a vieții noastre!
Să fim prezenți, să simțim, să acordăm atenție, să iertăm, atât pe ceilalți, cât și pe noi!
Acceptare, empatie și recunoștință. Acestea sunt succesul din noi!
Când ați înțeles că vreți să fiță un om de succes?
Să știți că de-a lungul călătoriei mele prin viață, – cum frumos ați spus dumneavoastră – niciodată nu mi-am dorit și nu am vrut să fiu un om de succes, cel puțin nu în sensul în care succesul e perceput ca un rezultat vizibil: succes profesional, financiar sau social.
L-am înțeles și întotdeauna l-am văzut ca pe libertate, independență, liniște sufletească și progres personal, în sensul dezvoltării personale.
Și am mai înțeles ceva. Că niciodată nu trebuie să vrei sau să-ți dorești să devii om de succes, deoarece dorința este o emoție negativă. Atunci când îți dorești ceva, tu practic îți dezvălui lipsa. Când spui: “îmi dorec să devin om de succes!”, tu transmiți de fapt universului că nu ai succes, că îți lipsește. De aceea dorința trebuie manifestată ca intenție. Și orice intenție se manifestă prin acțiune.
Așadar noi trebuie să manifestăm întotdeauna doar intenții, nu dorințe, pentru că acestea apar din emoție, impuls și din lipsă, pe când intenția apare din claritate și responsabilitate. Implică alegere, direcție, atitudine și te obligă la acțiune.
Când ați făcut primul pas spre scopul dvs.?
Atunci când am realizat că scopul unui om este să trăiască o viață cu sens și că scopul nu ar trebui să fie despre “ce vrei să obții”, ci despre “cine vrei să devii”.
Acest lucru s-a întâmplat în momentul când am conștientizat că scopul real, autentic începe din interior, din felul în care trăiești și te porți ca om. Să fii om înainte de toate, acesta este adevăratul scop! Fără acesta, chiar și o viață reușită și plină de succes se va simți goală.
„Încearcă să fii om de valoare și nu neapărat un om de succes !”, spunea Albert Einsten, subliniind importanța caracterului.
Ce v-a motivat să alegeți drumul pe care ați mers în viață?
E o întrebare foarte bună, care mă pune însă într-o ușoară și oarecare dificultate în a vă răspunde, deoarece n-am identificat și nu-mi este încă clară motivația.
Ce vă pot spune însă cu certitudine este faptul că am avut câteva repere solide, atunci când am ales direcția, drumul pe care să merg în viață și anume: familia, credința, independența și mai nou creșterea personală.
Și vă mai pot spune ceva! Un drum bun este cel care rămâi fidel valorilor și principiilor tale, chiar dacă drumul în viață nu se alege o singură dată și se ajustează constant. Pentru asta este nevoie însă de o permanentă conștientizare și de revenire la sine. E nevoie de a sta tu cu tine, să înțelegi cine ești, ce valori ai, ce limite ai, ce poți tolera și ce nu ești dispus să accepți. Fără acest lucru omul trăiește după așteptările altora și merge pe drumul lor, nu pe propriul drum. Un drum doar ca să-i mulțumească pe alții, rareori duce la împlinire.
Înțelegând și realizând acest lucru, asumându-ne responsabilitatea deciziilor, ne vom regăsi propriul drum în viață, trăind un moment eliberator și vindecător, pentru că, să știți, claritatea doare o clipă, pe când confuzia o viață!
Care sunt oamenii din viața dvs care vă inspiră și care vă sprijină cu adevărat?
Familia mea este cea care mă sprijină și mă susține necondiționat. Copiii mei sunt o sursă constantă de motivație, bucurie și sens. Sunt de fapt motivația mea cea mai puternică! Sunt sufletul și forța mea interioară. Pentru ei găsesc puterea de a merge mai departe. Prezența lor îmi aduce lumină, speranță și un sens profund al vieții. Soția mea îmi este alături mereu, fiind sprijinul care îmi aduce echilibru și cea care îmi oferă înțelegere și stabilitate. Avem trei copii Alin – 20 ani, Facultatea de Drep, anul 2; Eduard – 16 ani -Liceul Economic, clasa a 9 -a şi Ayan -9 ani, Școala Gimnazială Ion Pillat.
Alături de familia mea îmi regăsesc liniștea, fiind spațiul meu de siguranță unde mă simt iubit și suficient. n
Camelia Sterie
