Încălzirea globală a făcut din Terra un pacient febril. De altfel, odată cu încălzirea globală, președintele Americii descoperă o Groenlandă care și-a dat cojocul jos și devine apetisantă. Tot de la global warming, ultimele câteva ierni au fost atipic de calde, finalizate cu zăpada mieilor. Iată că acum avem o iarnă românească tradițională.
Primul actor al redutabilului cuplu este frigul extrem.
Valul de ger extrem care a venit peste România a înregistrat un minim termic de minus 21 de grade la Miercurea Ciuc. Îmi amintesc de două momente petrecute cu decenii în urmă tot în județul Harghita. Primul a fost școala de schi de la Izvorul Mureșului, când într-o dimineață cu minus 33 de grade Celsius aerul expirat pe nas se transforma în mici țurțuri de gheață; al doilea prin anii 2000 când, la Balvanyos, am pornit autoturismul meu Dacia tot la minus 33 de grade. Gerul era atât de intens încât mâna se lipea de gheață.
Scăderea temperaturii mediului solicită organismul, termostatul comandă creșterea metabolismului, care echivalează cu efortul fizic. În aceste condiții, crește probabilitatea apariției durerilor anginoase. Un bărbat pensionar, care obișnuia să cumpere pâine la prima oră a dimineții, a dezvoltat angor pectoris de efort în condiții de deplasare în ger.
Urmează precipitațiile sub formă de omăt. Îmi amintesc de un pacient care, după o ninsoare abundentă, a degajat zăpada din fața porții. Efortul fizic s-a cumulat, în acest caz, cu frigul și persoana a dezvoltat un infarct miocardic acut (STEMI). Din fericire, prezentarea precoce la spital și profesionalismul personalului medical au rezolvat cazul impecabil.
Chiar dacă efortul fizic în condiții de frig poate fi un antrenament util pentru atleți tineri sănătoși, persoanele cu risc cardiac trebuie să fie foarte atente la aceste aspecte. Așadar, recomandăm pacienților cardiaci și persoanelor vulnerabile evitarea ieșirilor în ger.
De asemenea, reducerea luminii solare in timpul iernii scade echilibrul energetic și, implicit, stamina. Din acest motiv recomandăm o plimbare in aer liber, pe la ora prânzului, dacă este soare si temperaturile sunt pozitive.
Al doilea actor al temutului cuplu este gripa.
Scriam la începutul editorialului că Terra a devenit în zilele noastre un pacient febril. De altfel, febra ne-a cuprins în ultimele săptămâni și pe mulți dintre noi. Epidemia de gripă reprezintă declanșarea bruscă și masivă a infecției virale pe fondul scăderii imunității populației în sezonul rece și al ratării vaccinării.
Gripa sezonieră este generată de virusurile gripale umane care infectează căile respiratorii. În plus, în sezonul rece mai apar și alte forme de viroze respiratorii (răceală sau guturai) cauzate de adenovirus, virusul sincițial respirator, virusuri paragripale, etc.. Virusurile care afectează nasul, gâtul, urechile, plămânii, se pot transmite fie direct de la o persoană la alta, fie indirect prin obiecte utilizate de persoana infectată atunci când strănută sau tușește.
Debutul este brusc, uneori brutal, cu frison și febră 38-40 de grade Celsius, mialgii, cefalee, dureri în gât, secreții nazale abundente, lăcrimare, astenie, congestie facială; la scurt timp apare tusea, inițial seacă, apoi productivă.
Complicațiile gripei includ pneumonia, otita, sinuzita, deshidratarea, agravarea bolilor cronice (insuficiențe de organ, crize de astm, dezechilibre glicemice în cadrul diabetului, etc.). La vârstnici, gripa agravează problemele curente putând precipita accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut.
Vaccinarea anuală este cea mai eficientă măsură preventivă, mai ales la vârstnici, bolnavi cronici, gravide, imunodeprimați. Se efectuează în luna octombrie, astfel încât acum nu ne mai rămâne decât să o calendarizăm pentru toamna viitoare.
La primele simptome respiratorii și/sau generale, pacientul trebuie să se prezinte la medicul de familie. Urmează izolarea la domiciliu, portul măștii (dacă deplasarea este necesară), respectarea etichetei la tuse sau strănut, igiena mâinilor, etc.. Nu în ultimul rând, trebuie să ne adaptăm îmbrăcămintea la capriciile vremii.
În sfârșit, infecțiile sezoniere sunt periculoase pentru bolnavii de inimă, putând chiar precipita un episod de insuficiență de pompă cardiacă. De aceea, vaccinarea este importantă pentru reducerea acestui risc major pentru sănătate.
În ceea ce privește alimentația pe timpul iernii, ea trebuie să fie echilibrată, să conțină toate principiile alimentare, inclusiv ionii de magneziu și zinc, și vitaminele C și D, atât de utile pentru rezistența organismului. Evitarea exceselor de sare, zahăr și grăsimi, atât de mediatizată, este utilă și în această perioadă.
Chiar dacă transpirăm mai puțin în sezonul rece, hidratarea de 1,5-2 litri pe zi rămâne un punct important, pentru că, printre altele, ne permite să utilizăm diuretice full-dose în insuficiența cardiacă și hipertensiunea arterială. În plus, o bună hidratare protejează organismul împotriva infecțiilor.
Concluzionând, dacă în ultimii ani luna Ianuarie nu s-a ridicat la denumirea de Gerar, acum își respectă tradiția, fiind în plus și … Gripar. Aceste dangereux liaisons creează dificultăți și, în unele cazuri, pot duce chiar la deces. De aceea, vă rugăm să respectați indicațiile medicale pentru ca toți să traversăm sezonul hibernal în condiții optime. Inimă bună! n
