Din punctul meu de vedere
Publicistica a scăpătat, a ajuns la stadiul de propagandă. Rareori, nu mai des decât o dată pe an, întâlnesc un autor cu har de la Dumnezeu. Când mă pregăteam să scriu editorialul, am dat, întâmplător, peste o postare a unui anume Abel Dimitriev. Subiectul: USR. Nu știu cine este acest Abel Dimitriev, dar cred că este pseudonimul unui mare ziarist, descoperit sau ignorat. Vă invit să îl citiți pe Facebook, fie că sunteți, fie că nu sunteți de acord cu opiniile lui, iar acum, vă incit cu câteva fragmente dintr-o postare.
Userismul este puroiul unei adolescențe batjocorite
”Userismul este un abces social. Puroiul unei adolescențe batjocorite. L-ai avut și tu în liceu. Plăpândul ăla de 55 kg care își lua bully de la toți. Cel care a acumulat ură în el și acum o revarsă prin tratate feministe. Este o colecție de traume îmbrăcate la costum slim fit. Acum are 60 kg. A crescut. În liceu a fost cârpă. Un obiect de mobilier peste care se dădea cu mopul. A luat pumni în stomac în vestiar. A fost scuipat în ochi în pauza mare. Băgat cu capul în pișoar. I s-a băgat degetul cu scuipat în ureche. Și eu mi-am luat bully. Eram combinat cu o fată de clasa 11. Boboc fiind. Evident că mi-am luat bătaie de la ăia mari. Dar am ripostat. Mi-au spart nasul. Și acum am nasul oleacă îndoit. Dar am și dat. Useristul nu. Așa e adolescența. Te fuți. Te bați. Te împaci. Cei mai buni prieteni ai mei acum sunt fix dușmanii din generală și liceu. Useristul a acumulat ură. Trauma nerezolvată. Pe care o exteriorizează politic.
În adolescență. Acolo a încolțit ura. Uitați-vă în ochii lor. Vedeți câtă ură zace acolo? Cunosc zeci de useriști. Toți te privesc de sus cu scârbă și ură.
Acel adolescent terifiat nu a murit. S-a mumificat sub un strat gros de aroganță corporatistă. Userismul s-a născut din teroarea căderii penibile pe hol. De aceea nu este limitat doar la partidul USR. Acum folosește politica drept pumnul lui de așchilambric. Pe care nu l-a putut da în liceu”.
Nu vrea să guverneze națiunea. Vrea să se răzbune
”Nu vrea să guverneze națiunea. Vrea să o mutileze. Vrea să se răzbune. Are o nevoie patologică de a pedepsi. Vrea să răstignească pe toată lumea pe un grafic de performanță.
Uită-te la fața lui. La zâmbetul ăla subțire, asimetric. Ochii îi sunt reci. Sticloși. Injectați cu răutate pură. Neagră. Vâscoasă. Nu există niciun gram de suflet acolo. E doar disprețul visceral al unui sociopat care și-a găsit o scuză morală. Când te privește de sus te scanează ca pe un parazit. Ești o eroare de sistem care trebuie ștearsă cu acid. Vrea să te îngroape pe tine pentru că tu în liceu futeai. El își făcea laba compulsiv pe postere bravo girl cu actorii din twilight. Adolescență ratată. Virgină. Acum vrea să îți rateze ție viața.
Îi e scârbă de oameni. Scârbă de carnea vie. De transpirație. De zgomot. Urăște tot ce e viu. Ce mișcă natural. Tot ce nu poate fi calculat. Interzis. Sterilizat. Useristul are o pompă mecanică de fiere în loc de inimă. Respiră toxicitate. Expiră dispreț. România îi provoacă greață. Pentru că el asociază România cu șutul în cur primit în liceu. Aroganța lui este un mucus protector. O crustă canceroasă sub care colcăie invidia pe cei care au știut să trăiască. Pe cei care s-au dezvirginat la 16 ani.
Vrea să ia România de gât. Să o interzică. Exact cum au făcut alții cu el. Acesta este userismul. Tirania grotescă. Absolută. Tocilarul cu notă de 7 plin de venin care nu a depășit adolescența”.
Nicușor Dan. Este el om mare?
”Uitați-vă la el. Este useristul un adult? Fața aia de plăpând. Firav. Nicușor Dan. Este el om mare?
Un tocilar mutant. Hrănit cu ură. Userismul nu este o doctrină. Este o traumă nerezolvată. A mers la zeci de psihologi. Dar nimeni nu îi poate rezolva neputința. Este urât de părinți. Discreditat de familie. Abandonat de prieteni. Obsedat ideologic. Ar trebui compătimit. Dar cum poți compătimi obsesia? Și noi am fost adolescenți. Dar am crescut. Useristul nu. Obsesia i-a rămas.
Limba română pentru el este barbarie. Îi amintește de liceu. El nu vorbește românește. Romgleza. O secreție verbală de termeni sociologici învățați pe de rost. Când deschide gura vomită o salată de cuvinte. Deconstrucție spațială. Incluziune coercive. Intersecționalitate performative. Micro traume cis hetero. Pronumele lui se schimbă la fiecare șase ore. În funcție de presiunea atmosferică.
Evident că useriștii au suferit diferit. În funcție de regiune. Dar două lucruri sunt prezente. Sentimentul de inferioritate. Suprasocializarea.
Sentimentul de inferioritate caută să limiteze radical vorbirea pe care o consideră ofensatoare. Acești obsedați sunt de departe persoane din clasa mijlocie superioară care apără grupurile minoritare tocmai pentru că îi consideră inferiori. Se identifică cu ei. Le lipsește încrederea în propria lor capacitate. Doresc ca statul să aibă grijă de ei. Conceptul de competiție merge împotriva naturii lor intrinseci. Se simt pierzători. Și sunt pierzători. Este o trăsătură moștenită din adolescență. O traumă le care nu au putut-o rezolva. Orice grup care se află într-o poziție inferioară în cadrul societății nu trebuie tras la răspundere pentru acțiunile sale. Societatea e răspunzătoare pentru eșec. Așa gândește useristul.
Nivelul ridicat de ostilitate al activiștilor de stânga este destinat satisfacerii nevoii lor emoționale de putere. De aceea sunt fanatici și obsedați. Obsesia pentru ei reprezintă putere. Dacă societatea nu ar avea probleme sociale obsedații ar trebui să inventeze probleme pentru a-și oferi o scuză să devină furioși și să se victimizeze.
A doua trăsătură. Suprasocializarea. Nu pot gândi. Nu pot simți. Nu pot acționa în cadrul moral al societății. Fără a experimenta sentimente de vinovăție și inadecvare. Este inabilitatea de a gândi critic în legătură cu problemele vitale ale societății. De a relaționa la un nivel intelectual matur. Totul din cauza unei condiții de insecuritate emoțională. Experimentată în adolescență.
Userismul are nevoie constantă de a menține aprobarea celorlalți. Îndoctrinare. De aceea useriștii atacă în sincron. Postează aceleași mesaje. Se exprimă șablonic. În sincron. Nu sunt indivizi. Sunt stup. Hive mind. Direcția este dată de partid. Nu există individualitate. Totul este colectiv. Inclusiv femeile. Pe care și le împart între ei. Comunist.
Sunt atât de supra socializați. Îndoctrinați. Încât nu pot experimenta gânduri proprii care să contravină sau să pună la îndoială narațiunea ideologică. Este un grup monolit. L-au dat afară pe Nicușor. Care a fondat mișcarea. Doar pentru că Nicușor crede în femeie și bărbat. Atât. Atât de fanatică este aceasta mișcare. Useristul nu poate defini femeia. El crede că femeia face parte dintr-un spectru. Nu că are sex. Femeia pentru el este orice își poate băga un dildou într-o gaură.
Activiștii de stânga sunt cei mai radicali susținători ai sistemului. Într-o asemenea măsură încât chiar acuză sistemul însuși că nu reușește să-și exercite puterea mai bine. Ei vor cenzura. Dictatura. Totalitarism. Ură instituționalizată. Ura este capitalul lor politic. Comunismul este modelul lor. Reducerea moralității democratice. Omul să nu mai gândească individual. Ci colectiv. Același tipar. Caută să reducă totul la un tot unitar. Să nu mai existe gândire personală de niciun fel. Lenin a promis libertate cât cuprinde. Contract social. Parteneriat civil. Toleranță. Oamenii au primit gulag și centre de reeducare. Asta e stânga. Așa acționează”.
Această ideologie este o sectă
”Această ideologie este o sectă. Adepții săi trebuie să creadă în ea. Astfel întreaga concepție psihologică se va destrăma. De aceea tu îi poți explica logic și rațional și poți argumenta pânî mâine cu obsedatul. El nu doar ca n-o să înțeleagă. O să perceapă totul ca pe o formă de agresare. Pentru el diferența de opinie este fascism.
Logica nu poate niciodată combate barierele emoționale. Useriștii sunt îndoctrinați până la absurd. Nu pot fi niciodată satisfăcuți. Adevărata lor intenție este câștigul de putere. Nu au avut-o în adolescență. O doresc acum.
Uitați-vă la useriști. Ei nu fac parte din pătura cu adevarăt defavorizată. Trăiesc în cartierele cele mai bune ale orașului. Își trimit copiii la cele mai bune licee și facultăți. Merg în vacanțe prin State sau prin vestul Europei. Conduc mașini dintre cele mai noi. Nici societatea din jurul lor. Nici probleme nu îi împing să reacționeze ideologic. Altceva. De ordin psihologic. Compulsiv.
Ideologia de stânga. Userismul. Teoria fluid gender. Corectitudinea politică. Minoritățile sexuale. Nu este o mișcare politică coerentă. Este o condiție mentală. Obsedații nu vor intenționa niciodată să rezolve aceste probleme. Ele nefiind probleme reale nici nu pot fi rezolvate. Acestea sunt scorniri tupeiste fără fundamente științifice care au drept scop satisfacerea nevoii lor patologice de putere. Putere reprimată în adolescență”.
În loc de încheiere
Persoana care a postat acest text nu cred că este cine spune că este, un anume Abel Dimitriev. Unii îl pot plasa pe acest Dimitriev în spațiul rusesc, ori în AUR. Nu contează, talentul contează.
Jos pălăria, Abel Dimitriev, tare mult îmi doresc să știu cine ești cu adevărat! n
Gheorghe Smeoreanu
(Această rubrică apare în zilele de luni și joi)
