ANCHETĂ DNA LA PITEȘTI:
Un general și 18 angajați MApN, trimiși în fața procurorilor
PITEȘTI — Un scandal imobiliar fără precedent, care îmbină suspiciuni grave de corupție cu vulnerabilități la adresa siguranței naționale, a izbucnit în municipiul Pitești. Două blocuri de locuințe, însumând 128 de apartamente, au fost construite ilegal în imediata apropiere a unui depozit militar de muniție. În urma unei anchete interne a Ministerului Apărării Naționale (MApN), dosarul a fost înaintat Direcției Naționale Anticorupție (DNA), fiind vizați 18 angajați ai ministerului, printre care și un general de armată.
Pericol public sub umbrela secretului militar
Neregulile au fost scoase la iveală în urma verificărilor dispuse la nivelul conducerii MApN. Potrivit datelor oficiale, cele două imobile de locuințe colective au fost ridicate la o distanță de doar 100 de metri față de un depozit major de muniție aflat în administrarea unei unități militare din Pitești. Legea în vigoare este extrem de strictă în astfel de cazuri, impunând o zonă de protecție și siguranță militară de minimum 200 de metri față de orice construcție civilă.Din motive de securitate națională, locația exactă a depozitului, numele străzii și indicativul unității militare (numărul UM) rămân informații clasificate și nu au fost făcute publice, însă amploarea proiectului imobiliar a alertat autoritățile de la cel mai înalt nivel.
Avize refuzate, apoi aprobate suspect în doar două luni
Mecanismul prin care dezvoltatorul imobiliar a reușit să obțină documentele necesare ridică semne majore de întrebare. Ancheta a dezvăluit un parcurs ilegal al actelor de urbanism, realizat în primăvara și vara anului 2019:
Aprilie 2019: Dezvoltatorul solicită avizul obligatoriu de la MApN. Cererea este respinsă, primind un aviz negativ din cauza distanței mult prea mici față de depozitul de armament.Două săptămâni mai târziu: Se retrimite o a doua cerere, pentru același amplasament. Răspunsul ministerului este din nou negativ.Iunie 2019: La doar două luni distanță, printr-o procedură extrem de suspectă și fără ca proiectul sau distanța fizică să se fi schimbat, anumiți responsabili din structurile MApN decid să emită un aviz favorabil.Pe baza acestui ultim document obținut în condiții dubioase, autoritățile locale din Pitești au eliberat autorizația de construire, ignorând prevederile clare ale legislației privind servitutile militare.
Suspecții: 18 cadre MApN și un general de brigadă
În urma raportului Corpului de Control, MApN a sesizat oficial procurorii anticorupție. Dosarul trimis la DNA vizează 18 cadre din minister, inclusiv un general de brigadă. Aceștia sunt suspectați de abuz în serviciu și fapte asimilate corupției, pentru facilitarea eliberării avizului ilegal care a permis ridicarea ansamblului rezidențial.
Soluții disperate: Mutarea depozitului militar
Situația curentă plasează autoritățile într-un blocaj major. Deoarece blocurile sunt deja finalizate, iar mutarea sau demolarea a 128 de apartamente private ar genera un litigiu uriaș, oficialii analizează în prezent o măsură extremă: mutarea definitivă a depozitului de muniție din acea zonă a Piteștiului, pentru a elimina pericolul uriaș la care sunt expuși zilnic viitorii locatari.Investigația DNA continuă, urmând ca procurorii militari să stabilească circuitul banilor și responsabilitățile penale ale tuturor celor implicați, de la oficialii din minister și până la semnatarii autorizațiilor din administrația locală.
Cum a înghițit boom-ul imobiliar din Pitești vechile obiective militare
Pentru a înțelege cum s-a ajuns la situația absurdă ca un bloc cu sute de locatari să fie ridicat la doar 100 de metri de un depozit de muniție, trebuie privită evoluția urbanistică a Piteștiului din ultimele trei decenii. Cazul nu este unul izolat, ci reprezintă efectul direct al unei coliziuni între expansiunea imobiliară agresivă și infrastructura militară moștenită din perioada comunistă.
Piteștiul, un oraș-garnizoană „încercuit” de cartiere noi
În perioada regimului comunist, Piteștiul a fost dezvoltat nu doar ca un puternic centru industrial (marcat de uzinele de la Mioveni și platforma Arpechim), ci și ca un punct strategic militar de importanță regională. Unitățile militare, poligoanele de tragere și depozitele de armament sau muniție au fost amplasate în anii ‚70 și ‚80 la periferia de atunci a orașului, în zone considerate sigure și izolate de restul populației civile.După anul 2000, pe fondul creșterii economice și a cererii uriașe de locuințe, Piteștiul a început să se extindă rapid către margini. Terenurile agricole sau fostele spații industriale de la periferie au devenit „mine de aur” pentru dezvoltatorii imobiliari. Treptat, cartierele de blocuri și ansamblurile rezidențiale noi au început să avanseze agresiv, micșorând distanțele de siguranță și „încercuind” efectiv vechile obiective militare, care odinioară se aflau în câmp deschis.
Presiunea imobiliară și capcana PUZ-urilor flexibile
Planurile Urbanistice Generale (PUG) ale multor orașe mari din România, inclusiv cel al Piteștiului, au rămas adesea învechite sau au fost modificate succesiv prin Planuri Urbanistice Zonale (PUZ) adaptate la cererile investitorilor privați.În goana după profit, regimul de înălțime și indicii de utilizare a terenurilor au fost forțați la maximum. Zone care în hărțile militare figurau cu restricții severe de construire („zone de servitute militară”) au început să fie privite de administrațiile locale exclusiv ca oportunități de dezvoltare imobiliară și de colectare a taxelor. Această presiune economică uriașă a creat terenul propice pentru compromisuri administrative și, așa cum suspectează acum DNA, pentru fapte grave de corupție în procesul de avizare.
Precedentul Craiova și un fenomen la nivel național
Scandalul de la Pitești oglindește perfect un caz similar petrecut recent la Craiova, semnalat tot de Corpul de Control al MApN. Acolo, dezvoltările imobiliare haotice au blocat funcționarea unui radar militar strategic, esențial pentru siguranța spațiului aerian național și al NATO.Ambele cazuri demonstrează o vulnerabilitate sistemică: sistemul de siguranță națională a cedat în fața presiunii imobiliare. Deși legislația interzice clar construcțiile civile în zonele de protecție ale MApN, lipsa de transparență (generată de caracterul clasificat al obiectivelor militare) a fost speculată de dezvoltatori. Aceștia au profitat de complicitatea unor funcționari publici și a unor cadre militare pentru a pune autoritățile în fața faptului împlinit: blocuri deja construite, cu apartamente vândute unor cetățeni de bună-credință, transformând o problemă de urbanism într-o criză majoră de siguranță publică.
