Inspecția Judiciară îi acuză de „rea-credință”
Doi judecători de la Curtea de Apel Pitești care au decis condamnarea fostului vicepremier Daniel Chițoiu la patru ani de închisoare cu executare sunt judecați disciplinar de Consiliul Superior al Magistraturii. Inspecția Judiciară îi acuză pe Ioan Fundătureanu și Costin Andrei Stancu că au luat în calcul, la agravarea pedepsei, inclusiv modul în care avocații inculpatului și-au exercitat dreptul la apărare. Inspectorii susțin că cei doi magistrați și-au exercitat funcția „cu rea-credință”.
Acțiunea disciplinară împotriva celor doi magistrați a fost anunțată de Inspecția Judiciară pe 17 iunie 2026. Dosarul urmează să fie soluționat de Secția pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, care funcționează în această materie ca instanță de judecată, potrivit DC News. Cazul privește modul în care a fost stabilită pedeapsa definitivă în dosarul fostului ministru al Finanțelor Daniel Chițoiu, condamnat pentru ucidere din culpă în urma accidentului rutier produs în decembrie 2019 și soldat cu moartea a două persoane. Judecătoria Pitești îl condamnase, pe 9 aprilie 2025, pe Daniel Chițoiu la trei ani de închisoare cu suspendare. În apel, pe 8 ianuarie 2026, completul Curții de Apel Pitești format din judecătorii Ioan Fundătureanu și Costin Andrei Stancu a majorat pedeapsa la patru ani și a dispus executarea acesteia în detenție. Diferența de un an a fost decisivă și pentru regimul de executare: suspendarea executării sub supraveghere nu poate fi dispusă atunci când pedeapsa aplicată depășește trei ani. În motivarea hotărârii definitive, magistrații au arătat că pedeapsa stabilită de prima instanță era prea blândă, ținând cont de împrejurările accidentului, de culpa exclusivă pe care instanța i-a atribuit-o lui Chițoiu și, mai ales, de faptul că două persoane au murit. Completul a luat însă în calcul și ceea ce a numit „comportamentul procesual” al inculpatului și al avocaților săi. Judecătorii au menționat cererile de recuzare formulate la prima instanță, informarea completului că fusese sesizată Inspecția Judiciară, solicitarea unor probe privind starea de sănătate a victimelor și alte demersuri despre care au apreciat că au exercitat presiune asupra instanței și au contribuit la tergiversarea procesului. „La toate acestea se adaugă un comportament procesual al inculpatului (și al apărătorilor acestuia, cum a ținut să precizeze și judecătorul fondului), exhibat în fața primei instanțe pe care și noi îl socotim a fi inacceptabil”, se arată în hotărârea Curții de Apel Pitești. Tocmai această parte a raționamentului a intrat în atenția Inspecției Judiciare. Inspectorii au apreciat că, prin includerea conduitei avocaților între elementele folosite la individualizarea pedepsei, judecătorii au atribuit o valoare sancționatorie unor acte care reprezintă modalități legale de exercitare a dreptului la apărare. Codul penal stabilește, la articolul 74, criteriile care trebuie avute în vedere la individualizarea pedepsei. Printre acestea se numără gravitatea rezultatului produs, antecedentele, conduita infractorului după săvârșirea faptei și în cursul procesului penal, precum și situația personală a acestuia. Inspecția Judiciară consideră însă că răspunderea penală are caracter personal și că acțiunile procesuale ale avocaților – precum formularea unor cereri de recuzare, sesizarea Inspecției Judiciare ori solicitarea administrării de probe – nu puteau fi imputate inculpatului și transformate într-un argument pentru aplicarea unei sancțiuni mai severe. Inspectorii susțin că o asemenea interpretare poate crea aparența că exercitarea unor drepturi procesuale recunoscute de lege poate avea drept consecință o pedeapsă mai mare. Inspecția Judiciară a mers mai departe și a apreciat că faptele întrunesc elementele abaterii disciplinare privind exercitarea funcției cu rea-credință, prevăzută de articolul 271 litera s) din Legea 303/2022. n
