Fostul candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, va petrece următoarele 30 de zile în arest preventiv. Decizia a fost pronunțată definitiv marți, 29 septembrie 2026, de Curtea de Apel București, după o răsturnare spectaculoasă de situație. Deși inițial fusese plasat sub control judiciar, procurorii DIICOT au contestat măsura și au obținut încarcerarea sa.
Hotărârea a fost luată după un blocaj rar în instanță: primele două judecătoare ale completului nu au căzut de acord, fiind necesară constituirea de urgență a unui complet de divergență, prin introducerea unui al treilea magistrat care a înclinat balanța în favoarea arestării.
O fraudă internațională de 1,1 milioane de euro
Acuzațiile aduse de procurorii antimafia vizează constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. Schema, care avea ramificații în Italia, Elveția, Marea Britanie și Letonia, funcționa prin atragerea unor oameni de afaceri români cărora li se promiteau linii de creditare externă fictive, de ordinul milioanelor de euro.
Pentru a primi sumele promise, victimele trebuiau să plătească în avans comisioane uriașe. Un om de afaceri din Buzău a fost prejudiciat astfel cu peste 1,1 milioane de euro.
Probele din spatele gratiilor: Pașaport fals și aparate de bruiaj
În timpul perchezițiilor efectuate la vila sa din Mogoșoaia, anchetatorii au descoperit elemente care indică o logistică bine pusă la punct. Printre acestea se numără un aparat de bruiaj pentru semnale GSM, dar și un ID diplomatic fals din cadrul Ordinului de la Malta, folosit cel mai probabil pentru a impresiona și a induce în eroare victimele.
În același dosar, instanța a dispus arestarea preventivă și pentru omul de afaceri Ionel Rusen. Decizia Curții de Apel București este definitivă, iar Călin Georgescu a fost deja escortat la arest.
Procurorii au ridicat aceste obiecte la percheziții ca elemente de context sau indicii administrative, nu ca dovezi directe ale înșelăciunii
Care sunt, de fapt, probele grele din dosar?
Adevăratele probe pe care se bazează acuzațiile de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune sunt cele legate strict de tranzacțiile financiare și interacțiunile cu victima:
Înscrisurile și documentele financiare ridicate la percheziții, care arată circuitele banilor.
Mediile de stocare informatică (calculatoare, telefoane) care conțin conversații sau date despre promisiunile creditelor fictive.
Mărturia victimei (omul de afaceri din Buzău) și eventualele dovezi ale transferurilor bancare sau plăților efective de 1,1 milioane de euro.
