Cea de a doua cerere de eliberare condiționată depusă de fostul polițist Cristian Cioacă a fost respinsă de Judecătoria Pitești. Acesta a atacat decizia și contestația se va judeca la Tribunalul Argeș. În motivarea lor, magistrații care au hotărât ca acesta să rămână în închisoare, spun că Cioacă îndeplinește condițiile legale eliberării privind fracția executată, dar nu a dat ”dovezi temeinice de îndreptare”. Magistații au invocat și alte motive ale respingerii cererii. M.Sandu
Cristian Cioacă a fost condamnat la 16 ani și 8 luni închisoare pentru lovituri cauzatoare de moarte pe data de 18 iunie 2014. Pedeapsa ar urma să expire în termen la data de 2 august 2028. Potrivit legii, însă, un condamnat care are de ispășit mai mult de 10 ani detenție, se poate elibera condiționat după ce execută ¾ din pedeapsă. În cazul lui Cristian Cioacă eliberarea putea interveni după executarea efectivă a 4566 zile de închisoare. ”Condamnatul a executat de la data de 18.06.2014 până la data de 10.05.2023, 3249 zile, la care se adaugă 449 zile în arest preventiv, 480 zile i se consideră executate suplimentar ca măsură compensatorie pentru executarea pedepsei în condiţii necorespunzătoare în baza Legii nr. 169/2017, iar 712 zile i se consideră executate ca urmare a muncii prestate, totalul zilelor câştigate şi executate fiind de 4890”, scrie în motivare potrivit Rejus.ro. Așadar cu zilele executate și compensațiile primite ar îndeplini legal una dintre condițiile prevăzute de lege.
Nu a făcut ”dovezi reale că se poate reintegra social”
Eliberarea condiționată este însă facultativă nu este obligatorie de aceea decizia rămâne la aprecierea judecătorului care, în acest caz, a considerat că Cioacă trebuie să rămână în închisoare. ” Sub aspectul oportunităţii însă instanţa apreciază că nu s-a făcut dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, respectiv aceea de a da dovezi temeinice de îndreptare. Progresele condamnatului sunt evidente doar în raport cu conduita acestuia vizavi de normele instituţionale obiective, ce vizează funcţia coercitivă de execuţie a pedepsei. Sub aspect subiectiv însă, în raport cu funcţia educativă şi preventivă a pedepsei, aşa cum este prevăzută de art.52 C.pen.1969, circumstanţele personale ale condamnatului nu sunt de natură a convinge instanța că acesta nu va mai comite infracţiuni, iar liberarea sa anticipată nu prezintă nici un pericol pentru colectivitate”, mai scrie în motivarea deciziei Judecătoriei Pitești.
”Astfel, eliberarea petentului din pedeapsa de 16 ani, 8 luni închisoare la care a fost condamnat pentru fapte de o gravitate deosebită, ce denotă un potenţial criminogen ridicat, respectiv loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, profanare de morminte şi acces ilegal la un sistem informatic, fapte care au produs puternice reacţii în rândul societăţii o lungă perioadă de timp, fără ca acesta să facă dovezi reale că se poate reintegra social, ar putea avea efect opus celui prescris de lege, în condiţiile în care persoana privată de libertate nu-şi asumă nici în prezent faptele comise, nu le recunoaşte şi implicit nu le regretă”, se precizează în sentință, potrivit Rejust.ro.
A câștigat bani în închisoare
În sentința de condamnare, dată în iunie 2014, Cristian Cioacă a fost obligat de instanță să achite daune morale în valoare de 250.000 euro. Cu toate că au trecut de atunci 9 ani, nu a plătit din măcar o mică parte din sumă. ”Instanţa reţine că deţinutul a dovedit de-a lungul timpului nepăsare atât faţă de memoria victimei, prin neasumarea faptelor sale, cât şi faţă de victimele colaterale, prin faptul că nu a depus minime diligenţe de diminuare a consecinţelor infracţiunilor săvârşite, prin achitarea fie si parţială a despăgubirilor civile la care a fost obligat faţă de familia victimei (fiul minor al acesteia și al inculpatului, mamă, frate), cu toate că din caracterizarea depusă la dosar reiese că persoana condamnată a beneficiat de sprijin financiar pe tot parcursul executării pedepsei, realizând totodată venituri şi ca urmare a muncii prestate în penitenciar conform art. 83 alin.1 lit. a, b, e rap. la art. 86, art. 87 din legea nr. 254/2013, astfel că, în opinia instanţei avea posibilitatea de a achita cel puţin parţial sumele ce i-au fost puse în sarcină, dacă dorea să facă dovada bunei credinţe în acest sens”, a punctat judecătorul în motivare. ”Toate aceste aspecte reflectă faptul că deţinutul nu a conştientizat consecinţele faptelor sale, nu le asumă, nu a făcut progrese reale pe calea reintegrării sociale din această perspectivă şi nu prezintă garanţii suficiente că punerea sa în libertate nu constituie un pericol pentru societate, impunându-se ca acesta să-şi intensifice eforturile în ceea ce priveşte formarea unei atitudini de respect faţă de valorile sociale şi ordinea de drept”, este concluzia magistraților Judecătoriei Pitești. n
