- A fost făcută analiza primelor şapte luni ale anului cu pandemia
- Principalele cauze sunt scăderea încasărilor la buget, creşterea restituirilor TVA şi bonificaţiile date pentru impozitul pe profit
- Cele mai mari cheltuieli au fost făcute din cauza COVID
Primele 7 luni din acest an au dus decalajul dintre veniturile la buget și cheltuielile Statului la aproape 50 de miliarde de lei (4,7% din PIB), arată datele publicate ieri de oficialii Ministerului Finantelor Publice.
Potrivit estimărilor autorităților, România va încheia acest an cu un deficit bugetar de 6,7% din PIB, însă calculele economiștilor estimează o valoare mult mai ridicată decât cea din prezentările oficialilor, de 8% din PIB. Conform https://economie.hotnews.ro/, oficialii MFP spun că peste 27 de miliarde de lei (2,55% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin facilitățile fiscale, investiții și cheltuieli excepționale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19, iar creșterea deficitului bugetar din primele șapte luni este explicată prin scăderea încasărilor la buget, de creșterea cu 3 miliarde de lei a restituirilor de TVA și de bonificațiile acordate pentru plata la scadență a impozitului pe profit și a celui pe veniturile microîntreprinderilor, în valoare de 0,25 mld lei. ”De asemenea, pe partea de cheltuieli, față de creșterea bugetară prin efectul legilor s-a înregistrat o creștere a cheltuielilor de investiții cu 4,61 mld lei față de aceeași perioadă a anului precedent, precum și plăți cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 de aproximativ 6,56 mld lei”, se arată în comunicatul MFP.
Scădere 2,7%
Veniturile au însumat 175,15 mld lei în primele șapte luni ale anului 2020, în scădere cu 2,7% față de nivelul încasat în perioada corespunzătoare a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB estimat, veniturile bugetare au înregistrat o reducere de 0,4 puncte procentuale (an/an), cauzată în principal de contracția încasărilor nete din TVA (ca urmare a rambursărilor mai mari de TVA și a amânării plății obligațiilor fiscale) și de cea a veniturilor nefiscale. După cum mai informează https://economie.hotnews.ro/ în luna iulie dinamica veniturilor totale a revenit în teritoriul negativ (-8,1% an/an), ca urmare a contracției economice și a extinderii facilităților fiscale. De altfel, declinul sever al activității economice din T2 (-10,5%) s-a reflectat în încasările aferente perioadei aprilie – iulie. În plus, facilitățile fiscale acordate în conjuctura actuală au condus la o volatilitate crescută a încasărilor lunare în acest interval.
Creştere la impozit pe salarii
Încasările din impozitul pe salarii și venit au înregistrat 14,34 mld lei în primele șapte luni ale anului curent, consemnând o creștere de 6,5% (an/an). Cel mai mare aport la acest avans l-au avut încasările din impozitul aferent Declarației unice, cu 50% mai mari față de cele înregistrate în perioada similară a anului trecut. Totodată, evoluția veniturilor din această sursă a fost susținută și de sporul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii și dividende, de 41,3%, respectiv 11,6% (an/an).
Scutirea de plată
Contribuțiile de asigurări au totalizat 64,78 mld lei în primele șapte luni. Încasările din contribuții sociale au fost afectate de: # prorogarea termenului de plată a obligațiilor fiscale declarate de către contribuabili, # modificarea bazei de calcul a CAS și CASS datorată de salariații cu contract individual de muncă cu timp parțial și # scutirea de la plată a contribuției asiguratorii în muncă (pentru șomajul tehnic).
Încasări contractate
Încasările din impozitul pe profit au însumat 10,24 mld lei în primele șapte luni ale anului curent, în scădere cu 14,8% față de perioada corespunzătoare a anului trecut. În structură, incasările din impozitul pe profit de la agenții economici s-au diminuat cu 10,5%, în timp ce încasările din impozitul pe profit de la băncile comerciale s-au contractat cu 51,3%.
Evoluţie negativă
Evoluția negativă este explicată de contracția activității economice, de amânarea achitării obligațiilor fiscale de către contribuabilii plătitori de impozit pe profit (OUG nr. 29/2020), precum și de bonificațiile de 5% pentru marii contribuabili, respectiv 10% pentru contribuabilii mici și mijlocii, acordate pentru plata la scadență a impozitului pe profit (OUG 33/2020, bonificații acordate în sumă de 0,5 mld lei).
Dinamică negativă
Încasările nete din TVA au înregistrat 29,86 mld lei în primele șapte luni ale anului 2020, în scădere cu 16,4% față de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut. După recuperarea de luna trecută, în luna iulie dinamica încasărilor brute din TVA a redevenit negativă (-12,8% an/an), în concordanță cu evoluția bazei macroeconomice relevante. Evoluția încasărilor din TVA în primele șapte luni ale anului a fost influențată negativ de: (i) creșterea rambursărilor de TVA cu 27,8% (an/an) cu scopul de a asigura companiilor un nivel de lichiditate suplimentar pe perioada crizei; (ii) prorogarea termenului de plată a obligațiilor fiscale declarate; (iii) evoluțiile economice nefavorabile din sectoarele economice, începând cu luna martie (cu precădere industrie, servicii pentru populație și comerțul cu autovehicule).
Buget consolidat
Încasările din taxele pe jocurile de noroc au scăzut în perioada analizată cu 25% (an/an), în condițiile scutirii de la plată a taxei aferente autorizaţiilor de exploatare a jocurilor de noroc pentru întreaga perioadă a stării de urgenţă decretate (OUG nr. 48/2020) și amânării la plată a unor obligații. Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 224,83 mld lei au crescut în termeni nominali cu 13,4% față de aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creștere cu 2,5 puncte procentuale de la 18,7% din PIB 2019 la 21,3% din PIB în 2020.
Cheltuieli pentru COVID
Majorarea cheltuielilor se datorează și măsurilor care au fost avute în vedere pentru combaterea epidemiei de COVID-19, respectiv a sumelor necesare finanțării în regim de urgență a cheltuielilor de gestionare a situației epidemiologice cauzate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pe de o parte, precum și a măsurilor cu caracter excepțional, în domeniul social și economic, pentru diminuarea efectelor negative asupra economiei cauzate de măsurile adoptate pentru limitarea infectării în rândul populației.
Pondere în PIB
Cheltuielile de personal au însumat 63,2 mld lei, în creștere cu 5,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, reflectându-se majorările salariale, îndemnizația de hrană, atât cele aplicate începând cu 1 ianuarie 2019, acordate în temeiul Legii cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cât și majorările salariale aplicate cu 1 ianuarie 2020. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 6% din PIB, cu 0,33 puncte procentuale peste nivelul din aceeași perioadă a anului anterior. Din totalul cheltuielilor de personal, plățile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID 19 au fost de 228,0 milioane lei.
Majorări faţă de medie
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 30,1 mld lei, în creștere cu 15% față de anul precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările față de medie se înregistrează la nivelul administrației locale inclusiv spitalele din subordinea acestora, majorări determinate în special de plăți suplimentare pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi și alte produse necesare diagnosticării și tratării pacienților infectați cu coronavirusul SARS-CoV-2.
S-au majorat alocaţiile
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 79,99 mld lei în creștere cu 22,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea punctului de pensie, începând cu 1 septembrie 2019, cu 15%, respectiv de la 1.100 lei la 1.265 lei, a îndemnizației sociale pentru pensionari garantată cu 10%, majorarea alocațiilor de stat pentru copii începând cu 1 mai 2019, precum și indexarea acestora cu rata inflației din anul 2019, începând cu 1 ianuarie 2020. Totodată, începând cu luna aprilie s-au realizat plăți determinate de măsurile care au fost luate cu caracter excepțional, în domeniul social și economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID 19, cum ar fi plata pentru îndemnizații acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului în valoare de 3,94 mld lei și pentru îndemnizații acordate pentru alți profesioniștii, precum și pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2 în valoare de 785,7 mil lei.
Achiziţiie din bugetul MAI
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 20,41 mld lei, cea mai mare sumă investită în economie în ultimii 10 ani aferentă primelor 7 luni ale anului, în creștere cu 29,1% mai mult decât aceeași perioadă a anului precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările apar la bugetul de stat și la bugetele locale atât din fonduri naționale, cât și aferente proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile. De asemenea, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 301,28 milioane lei pentru achiziționarea de produse – stocuri de urgență medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecției cu coronavirusul SARS-COV-2. S.M.
