- Curierul zilei vă prezintă tehnicile de pescuit
Curierul Zilei şi-a propus să vină în sprijinul pescarilor sportivi din judeţul nostru. În fiecare săptămână vă vom prezenta câte o baltă de pescuit din Argeş şi nu numai, tehnici de pescuit la diverse specii de peşti, nade, momeli şi monturi pentru prinderea acestora, reţete culinare pe bază de peşte şi cele mai importante legi în vigoare privind pescuitul sportiv. Pentru o partidă reuşită este nevoie să fiţi cât mai bine informaţi despre specia de peşte pe care o vizaţi şi să folosiţi exact ce trebuie pentru a prinde adevărate capturi.
În acestă ediţie vă prezentăm ”Secretele pescuitului la rubeziană”. Informaţiile sunt oferite de Adi Petrişor, pescar de compeţitie, de 4 ori campion naţional la feeder, 3 titluri de vicecampion naţional la individual, 4 titluri campion naţional cu echipa la staţionar, câştigător a mai multor concursuri importante din ţară, atât cu feederul cât şi la stationar, realizator de emisiuni tv la postul Fishing&Hunting Chanel.
Pescuitul la rubeziană este o tehnică din ce în ce mai cunoscută la noi în ţară, multă lume fugând însă de acest stil din cauza echipamentului sofisticat şi a preţurilor accesoriilor, care sunt destul de pipărate. Trebuie să ştim din start că atunci când ne hotărâm să practicăm pescuitul la rubeziană avem nevoie de multe accesorii pe lângă băţul în sine. Să o luăm cu începutul.
Accesoriile de care avem nevoie
Avem nevoie în primul rând de un scaun modular bine accesorizat, cu lalea specială de rubeziană sau, mai nou, un fel de coş, pentru a pune rubeziana după mufare. Avem nevoie de un rulou special pentru a rula rubeziana înainte şi înapoi, de un suport de chituri special, pentru a putea schimba repede chiturile după nevoia sau după cerinţele peştilor, iar la capitolul strict, băţul în sine. Este necesară dotarea rubezienei cu un elestic care se află sub mai multe forme şi mărimi, cu bucşe speciale care sunt şi ele sub mai multe forme, bucşe de interior sau bucşe de exterior. De obicei, pescarul îşi alege bucşele în funcţie de gumele pe care le foloseşte. Aici avem nevoie şi de o sârmă specială pentru a întroduce guma în rubeziană. Guma trebuie să se lege de un con de rubeziană, care este şi el de mai multe modele, asta în funcţie de tronsonul în care introducem conul. Sunt conuri sub formă de scăriţă, sunt conuri sub formă de tub sau conuri sub formă de con, exact cum este şi denumirea lor. Ele pot avea un diametru mai mare sau mai mic, fiind construite din material plastic şi se pot tăia şi adapta foarte bine dorinţelor şi nevoilor noastre. Pe lângă aceste accesorii mai avem nevoie de un spray de grafit, pentru a pulveriza pe la îmbinări după un timp de folosire, pentru a menţine dimensiunea pererilor aceeaşi şi pentru a evita ruperea. Mai avem nevoie de un lichid special pentru a unge guma de rubeziană, lichid care poate fi înlocuit cu unul home made şi anume lichid de curăţat vase pe bază de lămâie, amestecat cu apă.
Elasticele, foarte importante
Elastice pline, pe diferite mărimi, de la 0,5 dimensiunea cea mai mică până la 2, mărimea cea mai mare. Unele firme produc şi peste 2, însă acea mărime nu se foloseşte mai deloc. La acest model de ”gumă” eu folosesc maxim 3 mărimi; 0,8-0,9 sau 1. Cele de 0,8 şi 0,9 le folosesc la peşte mic, în competiţie. Dat fiind că pescuim după peşti precum plătică sau babuscă, adică nişte peşti cu buza foarte sensibilă şi slabă, este necesară folosirea unei gume mai subţiri, pentru a evita ruperea buzei peştilor. Mărimea 1 o folosesc atunci când pescuiesc la caras, în viteză sau pe o apă curgătoare cu debit nu prea mare unde peştii vizaţi sunt scobarii, morunaşi sau văduviţele. Aceste gume sunt pe mai multe culori galben, roşu, albastru, portocaliu, roz, negru. De obicei culorile deschise sunt cele mai subţiri, iar cele închise cum ar fi bleumarinul sau negrul sunt cele mai groase. Mai există un tip de elastic dublu care are doar două mărimi 1,2 şi 1,4. Este un elastic foarte bun, folosit în general la peştii de talie medie spre mare. Calitatea acestui elastic este rezerva de putere. Un alt model plin este cel din latex. De fapt aşa se şi numeşte, spre deosebire de celălalt plin despre care am vorbit mai devreme, singura diferenţă este la culoare şi la rezistenţă. Latexul are culoarea alb-gălbui şi din punctul meu de vedere este mai rezistent decât elasticul normal. Un alt elastic este cel hydro, cu lichid în interiorul gumei. Acest model de elastic se foloseşte la peştii de talie mare, la pescuitul pe ape curgătoare, când debitul de apă este foarte puternic, iar peştii sunt nişte adevărate torpile. Acest elastic amortizează foarte bine plecările peştilor de talie mare şi îi oboseşte foarte repede. Este cunoscut după culori şi anume rozul este cel mai nou model şi cel mai moale, urmează alb (mărimea mea preferată), gri deschis, negru, albastru, violet şi verde. Verdele este cel mai tare. Un altfel de elastic este cel holo, adică gol în mijloc, făra lichid. Este şi el conceput pentru peştii de talie mare. Pescarii au păreri împărţite referitor la aceste doua modele. Unii sunt pentru holo, iar alţi pentru hydro. Cert este un lucru… amândouă sunt nişte produse foarte bune şi reuşite. Elasticul este foarte important în pescuitul la rubeziană. Folosind un elastic subţire putem utiliza şi fire subţiri, fără a rupe struna. După părerea mea atunci când reglaţi elasticul trebuie să-l lăsăţi puţin mai moale. Dacă ar fi să tragem o concluzie aceea este că elasticul se alege în funcţie de peştii vizaţi.
Alegerea plutelor
După cum ştiţi şi dumneavoastră în pescuitul de competiţie şi nu numai plutele pe care le folosim au o importanţă foarte mare. Din punctul meu de vedere o plută bine aleasă face că rezultatele unei partide de pescuit să fie mai bune. Atunci când peştele mănâncă foarte bine şi pluta este echilibrată corect, alegerea plutei nu are o aşa mare importanţă. Problema apare atunci când peştele devine mofturos. De exemplu, la un pescuit de babuşcă, pe un lac oarecare, cu un curent moderat mie îmi place să folosesc plutele alungite, cu antenă de plastic, goală pe dinăuntru, iar tija plutei să fie una din carbon. Această plută, dacă o echilibrăm foarte bine şi anume doar jumătate de antenă să fie afară din apa, vedem orice mişcare. La cea mai mică atingere pluta se scufundă. Sunt cazuri în care peştele mănâncă prost, iar dacă pluta nu este echilibrată bine riscăm ca peştele să simtă acest lucru şi să fie reticient. De aceea în pescuitul băbuştii forma plutelor câştigătoare o aveţi şi în imaginea de mai jos. Sunt plute pozate la un concurs în care peştele vizat a fost babuşca.
Ce tipuri sunt recomandate
Un alt caz este atunci când peştele este foarte mofturos. Atunci apar adevăratele probleme, dar şi în acest caz vă spun că pluta are o importanţă foarte mare. Pentru acestă situaţie există plute construite special. Dacă forma plutelor este alungită sau puţin bombată, marea schimbare este la antenă şi anume în locul celei de plastic antena este una de metal. Este deosebit de sensibilă, dar în acelaşi timp destul de greu vizibilă, însă în anumite cazuri nu avem ce face. Trebuie să ne chinuim pentru că rezultatele noastre să fie pe măsură. Acest lucru l-am învatat de la mentorul meu Nică Degeratu pe vremea când nu ştiam care este diferenţă dintre o plută cu antena de plastic sau o plută oarecare. Să mai luam un alt exemplu. Dacă pescuim pe un lac unde peştele vizat este tot babuşca, dar curentul este puternic, atunci forma plutelor alese de mine se modifică. Nu voi mai pescui cu plute alungite ci uşor bombate. Aceste plute au o stabilitate foarte bună în curent, chiar şi atunci când sunt valuri mari. O alta problemă întâlnită este la alegerea plutelor, atunci când pescuim pe o apă curgătoare. Aici avem foarte multe variante, de la plutele bombate cu antena de plastic sau fibră de sticlă, până la plutele plate sau plutele disc, cum le mai numesc pescarii. Eu am pescuit destul de rar cu aceste plute, ele dând rezultate foarte bune pe ape unde cureţii sunt foarte puternici. Când gramajul plutei normale folosite depăşeşte 15 grame, plutele Cralusso, alături de Sensas sunt cele mai bune de pe piaţă. Dacă până acum câţiva ani în Romania nu se pescuia la feeder şi stilul părea ciudat, acum creşte de la an la an numărul de pescari practicanţi ai acestui stil. La fel este şi cu folosirea acestor plute plate, trebuie încercat şi pescuit până alegem pluta perfectă pentru stilul şi locul de pescuit.
Alegerea în funcţie de curentul apei
Am ajuns la pescuitul crapului. Aici pluta o aleg în funcţie de curent, cu aceeaşi formă alungită pentru un pescuit în apă cu un curent calm şi una mai bombată când avem un curent mai puternic. Problema apare aici la antenă, a cărei grosime este mai mare decât cele obişnuite, însă din plastic şi cel mai important lucru la inelul prin care trece firul. Plutele speciale pentru crap au montat pe antenă un fel de arc pentru a nu fi smuls din pluta, crapul având o forţă foarte mare, iar în cazul în care inelul este ca şi la o pluta normală, montat în corpul plutei, din cauza forţei peştelui în majoritatea cazurilor inelul se smulge din plută. De aceea acest model cu inelul montat pe plută este mai eficient. Eu însă folosesc un tip de plută prin care firul trece prin interiorul ei. În acest fel am un control şi o stabilitate mult mai bună. Dacă ar fi să tragem nişte concluzii acestea ar fi următoarele:
-pluta se alege în funcţie de curentul din apă şi peştele vizat
-se spune despre o plută că este bună dacă se poate echilibra corect
-şi pentru peştii mofturoşi există plute care să răspundă la cele mai mici trăsături. M.D.
