Cozile de topor din pădurea românească

0

Oameni şi vremuri



Ecoul cozilor de topor din Parlamentul European încă ne mai supără urechile. Face un zgomot atât de mare încât ne trezește amintiri urâte despre trădările și trădătorii acestui neam.


      Sigur, trădarea este în natura umană. Ne trădăm prietenii, familia, partenerii de viață, în funcție de cum ne este nouă mai bine.
Omul ființă atât de compexă, extrem de dotată, capabilă să pună în funcțiune miliarde de procese în fiecare dintre cele peste 50 de trilioane de celule conținute de organismul său, nu poate stăpâni această jalnică trăsătură de caracter, trădarea. Ce a determinat omul să acționeze genele distrugătoare ale trădării? Este o întrebare care ne trimite la o cercetare mai atentă a evoluției umane. În orice caz ține de educație, de familie, de neam.

Trădare a fost din toate timpurile dar cea mai răsunătoare rămasă în memoria colectivă rămâne și cea mai mare taină omenească a Bibliei, trădarea lui Iuda. Nu cunoștea Iisus ce este în sufletul lui Iuda? Știa că va fi trădat și o spune la Cina cea de taină. Dar, trebuia să treacă prin acea josnicie umană pentru a ne obține mântuirea. Cei 30 de dinari pentru care Iuda își vinde Regele stau la baza moștenirii noastre, a țarinei cumpărate cu prețul sângelui. Banii Iudei s-au înmulțit atît de mult prin dobânzile aplicate încât pot cumpăra tot ce înseamnă bogății dar și suflete.
Noi suntem mult mai sârguincioși în această privință. Trădarea este atât de înfiptă genetic încât a ajuns până la telomeri. Grigore Vieru spunea: „Suntem un amestec ciudat de stări de lucruri: trădăm plângând și râdem trădând”.
Pesemne că ni se trage de la pădurile numeroase din dotare. Au ieșit și cozi de topor pe măsură ce au dat în stânga și-n dreapta până ce nu a mai rămas nimic la români. Jaf pe toate fronturile și în toate timpurile. Ce diferență este între sovrom-urile rusești din 1945 și eurom-urile sau americarom-urile de acum? Nici una! Dacă în 1945 guvernul dr. Petru Groza semna cu Uniunea Sovietică o colaborare economică prin care erau înființate întreprinderi mixte (sovrom) pentru exploatarea zăcămintelor țării noastre, acum ni le exploatează austriecii, americanii, olandezii. Foloseau aceeași deviză. „Voi nu aveţi tehnologie”. Noi nu am fost în stare să ne gestionăm bogățiile pe care Dumnezeu ni le-a așezat pe pământurile noastre. Alții au profitat și au putut, cu ajutorul alor noștri, cozilor noastre de topor.
Dacă aruncăm o privire mai atentă în istorie vedem că excelăm la capitolul trădare.
Despre marele rege și preot dac Burebista, aflăm de la Strabon că a domnit timp de 40 de ani pe un spațiu vast, iar când Cezar se pregătea să-l atace, ai lui, nobilii, l-au asasinat și au împărțit teritoriile între ei. De la Dio Cassius în „Istoria Romană”, aflăm că Decebal a fost trădat de aliați în mai multe rânduri dar, după pierderea Sarmisegetuzei, tot printr-un act de trădare, Traian pune mâna pe uriașa comoară a lui Decebal, cu ajutorul consilierului regelui dac, Bicillis. „Fură descoperite comorile lui Decebal deși se aflau ascunse sub râul Sargitia, din apropierea capitalei sale. Căci (Decebal) abătuse râul cu ajutorul unor prizonieri și săpase acolo o groapă. Pusese în ea o mulțime de argint și aur precum și alte lucruri foarte prețioase…. Dar Bicillis, un tovarăș al său, dădu în vileag toate acestea”. După unii istorici comoara avea peste 1.600 de tone aur și 3.000 de tone argint, după alții era vorba despre sute de tone nu despre mii. Dar să continuăm.
Vlad Țepeș asasinat de boieri şi trădat de propriul frate, Radu cel Frumos. Capul său a fost dus sultanului, acesta l-a pus în țeapă ca semn al biruinței împotriva lui Țepeș. Radu de la Afumați, domn al Țării Românești, fiu nelegitim al lui Radu cel Mare și ginere al lui Neagoe Basarab, este ucis împreună cu fiul său, Vlad, de numai 7 ani, de boierii săi, în altarul bisericuței din Dealul Cetățuii. Acest crâncen asasinat este unicat în istoria României pentru că este făcut într-un loc sacru.
Petru Rareș, domn al Moldovei, fiul nelegitim al lui Ștefan cel Mare, trădat turcilor de boierii săi. Ioan Vodă cel Cumplit, trădat de trei ori a sfârșit tragic. Petru Cercel înșelat de gărzile personale, Mihai Viteazul,  trădat și asasinat la Câmpia Turzii. Constantin Brâncoveanu,  trădat de propriile rude, Toma Cantacuzino și Constantin Cantacuzino. În 1714 Brâncoveanu a fost decapitat după ce turcii
l-au silit să privească la  uciderea celor patru fii ai săi. Și lista continuă până în zilele noastre când trădarea a îmbrăcat o nouă formă. Conducătorii nu mai luptă, cedează direct toate bogățiile țării.
       Cei ce rămân să întoarcă brazda sunt tot țăranii români, câți or mai fi, cei ce de secole apără sămânța acestui neam. Cât despre păduri, chiar dacă nu mai sunt, cozi de topor tot mai livrează, fie și din puieți.  Marilena Baraţă