Preşedintele CJAS Argeş, de acord cu liberalii
Un subiect care a iscat controverse în ultima perioadă a pornit de la iniţiativa Ministerului Sănătăţii de modificare a legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, prin care propune liberalizarea programelor naţionale de sănătate şi extinderea acestora în sistemul privat. Practic, s-a vorbit despre o aşa-zisă privatizare a programelor naţionale de sănătate şi despre anumite interese prin care s-ar canaliza serviciile medicale mai mult în sfera privată, PSD-ul opunându-se iniţiativei liberalilor.
Potrivit proiectului, serviciile medicale din cadrul programelor naţionale de sănătate curative, care se suportă din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, se vor derula „în mod unitar atât prin furnizori publici, cât şi prin furnizori privaţi, în mod similar cu reglementarea privind furnizorii privaţi de medicamente şi dispozitive medicale”.
‘’Din 400 de argeşeni dializaţi, 300 sunt la privat’’
Despre controversatul proiect de ordonanţă am discutat cu preşedintele Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Argeş, dr. Daniel Muşat. Acesta a prezentat situaţia actuală din programele naţionale de sănătate şi şi-a spus punctul de vedere referitor la proiect: ‘’În situaţia de faţă, au acces la derularea programelor naţionale de sănătate, atât furnizorii publici de servicii de sănătate cât şi cei privaţi, cu menţiunea că cei privaţi pot intra în contract cu CNAS când se epuizează resursele publice, deci când furnizorii publici nu pot acoperi necesarul serviciilor din programe. În judeţul Argeş avem mai multe cazuri când derulăm programele naţionale atât cu furnizori publici cât şi privaţi sau chiar exclusiv cu cei privaţi. De exemplu, la dializă, din cei peste 400 de pacienţi dializaţi, peste 300 beneficiază de servicii în cadrul acestui program în unităţi private. Nu am avut niciodată sesizări că ar fi fost puşi să plătească ceva în plus sau că le-ar fi fost restricţionat accesul la servicii. Pentru radioterapie, programul se desfăşoară exclusiv în clinici private iar la hematologie, am avut momente când anumite servicii au fost acordate exclusiv în sistem privat, iar în acest moment se acordă servicii în cadrul programulul naţional prin Spitalul Judeţean şi Muntenia Hospital. La intrarea în programele naţionale de sănătate derulate prin CNAS, există o grilă de verificarea condiţiilor îndeplinite de către furnizorii de servicii medicale, iar această grilă este aceeaşi atât pentru furnizorii publici cât şi pentru cei privaţi. Eu personal nu înţeleg unde este problema cu acest proiect de ordonanţă. Probabil că s-a luat în calcul o mai veche ordonanţă, din aprilie anul trecut, prin care furnizorilor privaţi de servicii medicale li se dădea permisiunea să solicite coplata pentru anumite servicii, dacă se depăşea suma decontată de CAS. În cazul de faţă, proiectul de ordonanţă aflat în dezbatere publică lămureşte situaţia pacienţilor care nu trebuie să plătească absolut nimic în cazul unor programe curative.
S-a mai adus în discuţie programul urgenţelor coronariene în care se specifica iniţial că spitalul care derulează acest program trebuie să aibă minimum două angiografe. Aici, ministrul sănătăţii a intervenit şi a corectat, spunând că spitalul poate să aibă şi un singur angiograf, aşa cum are de exemplu Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti aflat la poziţia 19 în program, dar şi furnizori privaţi, ca de exemplu Polisano. Din punctul meu de vedere, această ordonanţă facilitează accesul populaţiei la programele naţionale de sănătate iar impactul este favorabil asupra accesibilităţii pacienţilor la serviciile din cadrul programelor de sănătate. Vorbim şi de concurenţă iar dacă aceasta este loială, ea vine cu progres şi ar putea duce la îmbunătăţirea serviciilor din unităţile publice.’’, ne-a declarat Daniel Muşat. I.Ivănoiu
