Gripa, virusul devastator al omenirii

0

Epidemiile cauzate de viruși au început odată cu mi­grațiile oamenilor, în urmă cu peste 12.000 de ani. De atunci până în prezent, infecțiile virale și-au pus am­prenta asupra istoriei umane. Înainte, oamenii trăiau în comunități mici, izolate, făcând difi­cilă transmiterea virușilor în afara comunității.
          Virusurile variolei și rujeolei sunt printre cele mai vechi care afectează omenirea. După ce au evoluat din viruși care inițial au afectat animalele, au suferit modificări, asemenea coronavirusului de azi, apărând pentru prima oară la oameni în Europa și Africa de Nord, cu mii de ani în urmă. Ulterior, europenii au ajuns în Noua Lume – Americile de azi, în timpul Cuceririlor Spaniole. Indigenii, care nu aveau o rezistență naturală la acești viruși au murit cu milioanele.
          Rujeola, cunoscută și sub numele de pojar, este o boală infecțioasă care adesea duce la complicații. 1 persoană din 4 are nevoie de spitalizare. Numărul total de cazuri confirmate în România, raportate până la 21 februarie 2020 este de 19.461, din care 64 de decese, în ultimele 5 zile înregistrându-se încă 80 de cazuri noi.
          Varicela, cea mai letală infecție virală din lume, a apărut pentru prima dată în comunitățile agricole din India, în urmă cu cca 11.000 de ani. Virusul, care a infectat doar oamenii, s-a dezvoltat din poxivirusurile rozătoarelor. Când virușii traversează așa-numita „barieră a speciilor”, efectele lor pot fi severe deoarece oamenii nu au o rezistență naturală. Oamenii infectați fie mor, fie dezvoltă rezistență la virusul cu care s-au infectat. Această imunitate se transmite parțial la urmași prin laptele matern și alți anticorpi care traversează placenta.
          Oreionul, rubeola și poliomielita au apărut în aceeași perioadă, când mulți oameni s-au stabilit pe câmpiile fertile ale Nilului, populația devenind suficient de numeroasă pentru ca virușii să-și mențină o prezență constantă.
          Pandemiile de gripă au fost înregistrate începând cu 1580. Pandemia din 1918-1919, în care au murit între 40-50.000.000 de oameni în mai puțin de un an, a fost una dintre cele mai devastatoare din istoria omenirii.
Louis Pasteur si Edward Jenner sunt părinții vaccinurilor de azi, descoperind serul care are menirea de a ne proteja de viruși.
          Rabia, o boală care a fost recunoscută în urmă cu cel puțin 4.000 de ani, a rămas în Europa și a continuat să facă victime până în zilele noastre. În 1886 Louis Pasteur a dezvoltat vaccinul antirabic. Rabia nu provoaca epidemii, dar efectele ei sunt teribile, incluzând nebunia, hidrofobia și moartea. În 2019 au fost raportate în Europa 4 cazuri de rabie la om – Letonia, Spania, Italia și Norvegia având fiecare câte un caz. În toate situațiile, infectarea a fost posibilă în urma călătoriilor în țări unde virusul nu a fost eradicat.
          Transpirația englezească, cel mai probabil o gripă sau o infecție virală similară, a lovit Londra în vara anului 1508, victimele murind in aceeași zi. Boala s-a răspândit în Europa. Ultimul focar a fost semnalat în 1556, ucigând în acest timp zeci de mii de oameni.
          De asemenea, în timpul unei epidemii de gripă care a avut loc în Anglia între anii 1557 si 1559, aproximativ 150.000 de oameni au murit.
Prima pandemie care s-a înregistrat în mod fiabil a început în 1580 și a cuprins Europa, Africa și Asia. Următoarele 3 pandemii au avut loc în secolul al XVIII-lea, anii 1781-1782 au fost cei mai devastatori, în numai 6 săptămâni 75% din populația britanică fiind infectată.
Într-o perioadă de 150 de ani de la sosirea lui Columb în America de Nord (1492), populația autohtonă a fost redusă cu 80% din cauza rujeolei, variolei și a gripei, boli aduse de europeni.
Până în secolul 18 variola era endemica în Europa. A ajuns în Africa de Sud în 1713, iar în 1789 a lovit Australia. În secolul 19, variola a devenit cea mai importantă cauză de deces a aborigenilor australieni.
          Febra galbenă este o boala letală cauzată de flavivirus. Virusl este transmis de către tânțari, apărând în urmă cu peste 3000 de ani.
Epidemiile vremurilor moderne
          În secolul 20, multe boli vechi și noi s-au dovedit a avea la baza virușii. Printre acestea se numără poliomielita, care a putut fi controlată după descoperirea vaccinului în anii 50. HIV este unul dintre cele mai patogene virusuri care există de zeci de ani, fiind, alături de gripă, foarte greu de controlat.
          Deși interesul știintific pentru viruși a apărut în urma bolilor pe care le dezvoltă, majoritatea virusurilor sunt benefice. Ele ­determină evoluția prin transferul genelor între specii, joacă roluri importante în ecosisteme și sunt esențiale pentru viață.
          În secolele XX și XXI, creșterea densității populației, schimbările revoluționare în agricultură și călătoriile de mare viteză au contribuit la răspândirea unor noi viruși și reapariția celor vechi. Dintre numeroasele boli care au ucis milioane de oameni de-a lungul vremii, variola a fost eradicată. Există totuși boli cărora nu li s-au găsit tratamente eficiente, cum ar fi SARS (sindromul respirator acut sever) sau COVID-19. Deși vaccinurile sunt cea mai puternică armă împotriva virușilor, în ultimele decenii medicamentele antivirale au fost dezvoltate pentru a viza în mod specific virusurile, în timp ce se reproduc în gazdele lor.
          Virusul VARIOLEI a fost o cauză majoră de deces în secolul XX, ucigând aproximativ 300 de milioane de oameni. A omorât mai mulți oameni decât orice alt virus. In 1966 OMS a început un program intensiv de eradicare a variolei și a încercat să elimine boala în termen de 10 ani. La acea vreme, variola era endemica în 31 de țări. Acest obiectiv ambițios a fost considerat realizabil deoarece exista vaccin cu protecție excepțională, exista un singur tip de virus, perioada de incubație era cunoscută și infecțiile au fost insoțite întotdeuna de simptome, fiind evident cine era bolnav. După 13 ani de campanii coordonate în întreaga lume, OMS a declarat că variola a fost eradicată în 1979.
          SIDA – virusul imunodeficitar (HIV) este virusul care poate provoca SIDA. HIV a apărut în secolul XX și peste 70 de milioane de persoane au fost infectate. Până în 2011, se estimează că au murit peste 35 de milioane de oameni din cauza acestei boli, devenind una dintre cele mai distructive epidemii în istoria înregistrată. Perioada de incubație pentru SIDA este de aproximativ 10 ani. OMS a afirmat că HIV este un virus de origine naturală nedeterminată. Noile tratamente au permis mai multor persoane să trăiască cu HIV, aproximativ 1,1 milioane de americani au în prezent boala, conform datelor guvernamentale.
          GRIPA – când virusl gripal suferă o schimbare genetică, mulți oameni nu au imunitate la noua tulpină, apărând pandemiile.

  • Ultima pandemie a secolului XIX a avut loc în 1899 și a dus la moartea a 250.000 de oameni în Europa.
  • O nouă tulpină a virusului a apărut în 1918, pandemia gripei spaniole fiind una dintre cele mai grave catastrofe naturale din istorie. Numărul morților a depășit 50 de milioane.
  • În 1957 a apărut o nouă tulpină, provocând o pandemie de gripă asiatică, murind peste 1 milion de oameni.
  • Gripa Hong Kong a apărut în 1968, afectând în special vârstnicii. Aceasta a fost mai puțin severă
  • Cea mai recentă pandemie de gripă a avut loc în 2009, având un virus gripal nou, H1N1, care nu a fost identificat anterior nici la oameni, nici la animale. S-a raspândit rapid, între 12.04.2009 și 10.04.2010 au fost înregistrate 60.8 milioane de cazuri, 274.304 spitalizări și 12.469 decese numai în SUA, estimându-se că la nivel global au fost aproximativ 575.400 de persoane care au murit. În timp ce pandemia s-a încheiat în mod oficial pe 10 august 2010, virusul H1N1 continuă să circule ca virus gripal sezonier, provocând decese în întreaga lume în fiecare an.

        ARBOVIRUSURILE sunt virusuri transmise oamenilor și altor vertebrate de către insecte care sug sânge. Există mai mult de 500 de specii de astfel de virusuri, encefalita fiind una dintre bolile cauzate de acestea. West Nile a fost identificat prima oară în 1937. Cea mai mare cantitate de virusi se găsește în țânțari, numărul cazurilor crescând la sfârșitul verilor.
          VIRUSUL HEPATITEI – hepatita este o boală a ficatului, cunoscută încă din Antichitate. Există numeroase cauze, inclusiv virusurile, în special virusul hepatitei A, al hepatitei B și virusul hepatitei C.
          SARS – sindromul respirator acut sever este cauzat de un tip de coronavirus. Au fost înregistrate cca 8000 de cazuri și 800 de decese. Nu se cunoaște originea exactă a virusului SARS, dar dovezi sugerează că ar proveni de la lilieci.
          EBOLA, cunoscută ca febra hemoragică Ebola, este o boală severă, adesea fatală. Rata de fatalitate este de aproximativ 50%, variind de la 25% la 90% în focarele din trecut.
          COVID-19, temutul coronavirus face parte dintr-o familie numeroasă de viruși, fiind o tulpină nouă, care nu a mai fost întâlnită la om.
          Din decembrie 2019 pâna ieri, 25 februarie, au fost înregistrate 80.149 de cazuri de îmbolnăviri și aproape 2.699 de cazuri de decese, majoritatea în China. În ultimele 6 zile evoluția are un trend ascendent, prin raportarea unor focare de transmitere comunitară în Coreea de Sud, Japonia, Iran și Italia, cu focar în nordul țării, în regiunile Lombardia,Veneto, Emila Romagna, Piemonte. C.Z.