Înălțarea Domnului Iisus Hristos se sărbătorește astăzi, la 40 de zile de la Înviere. În România, odată cu Înălțarea Domnului se sărbătoresc și eroii căzuți la datorie de-a lungul timpului, pentru apărarea țării, dreptății, libertății și credinței. Astfel, ziua Înălțării Domnului mai poartă și numele de „Ziua Eroilor”. Hristos S-a înălțat la cer de pe Muntele Măslinilor, în văzul Apostolilor și a doi îngeri.
Îngerii le-au vorbit ucenicilor despre a doua venire a lui Hristos, ca aceștia să nu se lase copleșiți de durerea despărțirii.
Se roșesc ouă
Din Sfânta Scriptură aflăm că Mântuitorul Și-a ridicat mâinile, binecuvântându-i pe ucenici, iar pe cînd îi binecuvânta S-a înălțat la cer (Luca 24, 51), în timp ce un nor L-a făcut nevăzut pentru ochii lor . Adeseori Dumnezeu le-a vorbit oamenilor din nor, fenomen prin care se manifestă energiile divine, menite să reveleze prezența Divinității, dar să o și ascundă. Conform unei legende, la nașterea Domnului, caii au nechezat făcând gălăgie, iar Fecioara Maria i-a blestemat să nu se mai sature decât în ziua de Înălțare. De aceea, ziua de Înălțare mai este numită și „Paștele Cailor”. Începând din această zi, oamenii se salută cu „Hristos S-a Înălțat”, respectiv „Adevărat S-a Înălțat”, iar gospodinele pregătesc mâncăruri alese și roșesc ouă pe care le împart în memoria celor ridicaţi la Ceruri. Un alt obicei specific Înălțării Domunului este acela de a purta frunze de nuc și leuștean la brâu, pentru că așa a avut și Iisus Hristos când S-a înălțat la ceruri. În unele regiuni ale țării se obișnuiește să se împodo bească casele cu crenguțe de paltin, iar vitele sunt bătute cu funze de leuștean pentru a se îngrășa și a fi sănătoase tot restul anului. În popor există credința că, odată cu Înălțarea Domnului, se înalţă și sufletele celor adormiți de la Săptămâna Luminată încoace. Se spune că oamenii care mor în preajma acestei mari sărbători vor ajunge în Rai. I.Ivănoiu