Mănăstirea “Negru Vodă” se află în Campulung-Muscel. Aceasta a fost ctitorită in anul 1215, prin tradiţie de către Radu Negru Voievod. Mai apoi, a fost rezidită de Basarab I si fiul său, Nicolae Alexandru. Aceasta va fi reclădită de Matei Basarab, când devine şi mănăstire.
Acest loc plin de istorie a fost păstorit ani buni de părintele Serafim Caiea, un om deosebit care a trecut la cele veşnice, marţi dimineaţă la ora 4.00, după ce s-a luptat cu o boală necruţătoare. Caiea a slujit pentru ultima oară în noaptea de Învierea Domnului.
Un om mare a condus o minune!
Mănăstirea Negru Vodă, în forma actuală, este a treia construcţie. Trei epoci bine distincte, avem în trecutul ei. Prima, ca biserică de mir, de la începutul secolului XIV până în anul 1628, când s-a surpat din cauza vechimii şi a unui cutremur. A doua, din 1636 şi până în 1827, cât a durat a doua construcţie făcută de Matei Basarab. A treia, din timpul egumeniei arhiereului Filaret Beldiman, care a rezidit-o între 1827 – 1832 şi până în zilele noastre. Am început prin a prezenta pe scurt istoria acestei mănăstiri, pentru a putea afla ce minune se află la Câmpulung, minune care a fost păstorită ani buni de protosinghelul Serafim Caiea, un suflet care marţi, a primit chemarea către cer, acolo unde, Dumnezeu, l-a dorit alături. Marţi dimineaţă, la ora 4.00, părintele Serafim Caiea, stareţul Mănăstirii „Negru Vodă” din Câmpulung, a încetat din viaţă, după o suferinţă grea şi îndelungată. Tragedia care a îndurerat comunitatea câmpulungeană şi Biserica Ortodoxă argeşeană lasă mai săracă viaţa Muscelului, care a pierdut un om bun, valoros prin caracterul său deosebit şi munca filantropică, depusă în scurta sa viaţă, în slujba oamenilor, a oraşului care l-a adoptat şi Bisericii, slujite cu un devotament impecabil.
“A fost o călăuză luminoasă în aceste vremuri întunecate!”
Părintele Serafim Caiea ar fi împlinit în această vară, pe 30 august, 43 de ani. Pierderea părintelui, intervine într-o perioadă complicată pentru locaşul de cult aflat într-un proces de reabilitare capitală.
“Este o mare pierdere pentru Eparhia noastră. Părintele Serafim a fost un împlinitor al vieţii monahale. A zidit sufletele monahilor cu care a vieţuit în mănăstire, dar şi ale credincioșilor cărora le-a fost duhovnic. A fost o călăuză luminoasă în aceste vremuri întunecate!”, a transmis Arhimandritul Caliopie Ichim.
Mai presus de dedicaţia cu care a condus Mănăstirea „Negru Vodă”, părintele Serafim lasă, prin plecarea în eternitate, un gol în sufletele credincioşilor.
Pe reţelele de socializare oamenii îl plâng pe părintele Serafim!
Toţi cei care l-au cunoscut, şi aici vorbim de mii de credincioşi cărora le-a ascultat problemele, le-a îndrumat paşii, le-a alinat suferinţa şi pentru care s-a rugat lui Dumnezeu pentru sănătate şi iertare, au scris pe facebook, mesaje care arată cât de iubit era părintele Serafim Caiea. „Blând și voios! Așa este părintele nostru Serafim! Este, pt că va rămâne permanent în inimile noastre! Iertați-ne, părinte, că nu v-am ascultat îndeajuns! „Păcatele noastre le-a purtat și fărădelegile noastre le-a iertat!”. Mereu s-a lăsat pe sine pt noi! Iubește mult pe Dumnezeu, pe Măicuța Domnului și pe Sfinți în preajma cărora nădăjduim să fie primit! Să vă ierte Bunul Dumnezeu orice păcat strecurat!”, a scris preotul Ciprian Dragomir.
“Cu o mare durere spun că părintele stareț al Mănăstirii “Negru Vodă” a trecut la Domnul! Ultima dumnealui apariție că preot slujitor a fost la Înviere. Dumnezeu să-l ierte și să se roage de acolo de sus și pentru noi! O mare pierdere pentru toți câmpulungenii și nu numai! Dumnezeu sa îi facă odihna cu dreptii!”
“A plecat dintre noi un om care ne-a alinat sufletele. O pierdere imensă, atât pentru Biserică, cât şi pentru credincioşi. Dumnezeu să-ţi odihnească sufletul părinte!”
“ O durere de nedescris este în jurul Câmpulungului….Multumim părinte Serafim că am avut onoarea să vă cunoaștem, să vă avem alături de noi în cele mai frumoase evenimente din viața noastră, mulțumim că ați făcut parte din familiile celor care v-au cunoscut si pentru care ați avut câte un cuvânt de spus, pentru liniște și împăcare cu soarta, cu viața și cu credinta in Dumnezeu. Prea devreme, om bun cu suflet mare!!! Dumnezeu să vă aibă în împărăția cerurilor și să ne ocrotiți de acolo de sus !”
“Raiul s-a îmbogățit, sărăcind pământul! Ortodoxia, Muscelul, se cutremură! Rămânem fără stâlpi și fără repere!! O spun rar, din păcate foarte rar… și asta pentru că suntem năpădiți de buruieni, dar în fața părintelui Serafim m-am înclinat întotdeauna cu profund respect! În sfinția sa, aveam mare nădejde, privindu-l putam zâmbi gândind la viitor… Păcat, mare păcat, vreau să plâng dar nu pot, și nu pentru că m-a copleșit durerea, ci pentru că mi-e teamă, mi-e foarte teamă! Să ne rugăm împreună așa cum părintele ne-a îndemnat întotdeauna să o facem! DUMNEZEU SĂ-L IERTE!!”
“L-am ascultat de mii de ori, mergeam la mănăstire, acolo unde îmi găseam alnarea sufletească, am plâns, am râs, am fost alături de acest mare om, care şi-a dăruit viaţa bisericii, care a făcut acte de caritate, care ne-a dăruit iubire şi înţelegere nouă, cei care mai şi greşim. Îţi mulţumesc părinte Serafim pentru toată învăţătura şi toată bunătatea cu care m-ai îndrumat! Dumnezeu să te ierte părinte!” Bogdan Radu
