- Decizie importantă a CCR
Curtea Constituţională a României a făcută publică motivarea deciziei privind neconstituționalitatea art. 118 din Codul de procedură penală, întrucât nu reglementează dreptul martorului la tăcere și neautoincriminare. Potrivit deciziei CCR matorul nu mai poate fi obligat să depună mărturie, aşa cum se întâmpla. Hotărârea CCR poate afecta o serie de procese aflate pe rolul instanţelor dar şi cauze penale aflate în curs de cercetare.
Fotul judecător CCR, în prezent avocat la Baroul Bucureşti, Adrian Toni Neacşu a detaliat pe înţelesul tuturor ce reprezintă decizia CCR pentru justiţia din România. „Prin decizia nr. 236/2.06.2020 s-a constatat neconstituționalitatea art. 118 din Codul de procedură penală, întrucât nu reglementează dreptul martorului la tăcere și neautoincriminare.
Efectul acestei decizii asupra proceselor penale, într-o anumită măsură inclusiv asupra celor aflate pe rol, este incalculabil. Până acum doar suspectul sau inculpatul avea dreptul de a nu da declarații, respectiv de a nu se autoincrimina. Prin această decizie revoluționară dreptul la tăcere a devenit unul absolut și general în procesul penal, inclusiv martorul putându-se prevala de el. Concret, înseamnă că un martor poate refuza să depună mărturie în proces, iar procurorul sau judecătorul nu-l poate obliga s-o facă. Până acum exista obligația de a declara ca martor. Dacă erai citat în această calitate aveai obligația să depui mărturie, indiferent dacă ceea ce spuneai te putea incrimina pe tine însuți sau nu. Altfel spus, fie spuneai adevărul și atunci ofereai organelor judiciare posibilitatea să strângă probe împotriva ta, fie mințeai și atunci săvârșeai infracțiunea de mărturie mincinoasă” a precizat Adrian Toni Neacşu pe contul său de Facebook.
Se practica autoincriminarea!
„Organele noastre de cercetare penală au abuzat din plin de instituția audierii martorului, chemând în această calitate chiar persoana pe care o cercetau (in rem) pentru o faptă penală și întârziind în mod intenționat acuzarea în mod oficial a acesteia. Viitorul suspect odată chemat ca martor era obligat să declare tot ceea ce știa și nu putea refuza să depună mărturie, pentru simplul considerent că încă nu era suspect. Aceasta șmecherie procedurală a fost desființată de Curtea Constituțională. Din 8 iulie 2020 nici o persoană chemată ca martor în procesul penal nu mai este obligată să depună mărturie dacă nu dorește acest lucru, invocând dreptul constituțional la tăcere. Curtea Constituțională nu s-a limitat să recunoască dreptul la tăcere doar pentru martorii care ulterior devin suspecți sau inculpați ci l-a extins pentru orice persoană care este audiată ca martor. CCR o spune acum explicit: martorul chemat într-un dosar penal nu poate refuza nici prezentarea în fața organului judiciar nici depunerea jurământului, dar organul judiciar are obligația să-i aducă la cunoștință imediat după depunerea jurământului că are dreptul de a nu da declarație, martorul urmând să hotărască el însuși dacă vrea su nu să depună mărturie, fără nici o justificare specială și fără să riște nimic. Efectul acestei decizii CCR asupra proceselor penale va fi ca al unui tsunami. Prin această decizie CCR a recunoscut în mod explicit și un drept propriu la apărare al martorului, astfel încât organele judiciare ar trebui să recunoască încă din acest moment dreptul martorului de a fi asistat de un avocat. „Până la adoptarea soluţiei legislative corespunzătoare, ca o consecinţă a prezentei decizii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere și dispozițiile art.147 alin.(4) din Legea fundamentală, Curtea reține că, în vederea asigurării dreptului la tăcere și neautoincriminare al martorului, organele judiciare urmează să aplice în mod direct dispozițiile art.21 alin.(3), art.24 alin.(1) și art.23 alin.(11) din Constituţie” , a mai precizat fostul judecător CCR. Adrian Toni Neacșu a fost judecător timp de 16 ani, președinte de tribunal și membru al Consiliului Superior al Magistraturii. În prezent este avocat în cadrul Baroului Bucureşti.
Abia acum de vede profesionalismul procurorilor
Despre importanţa acestei hotărâri am discutat şi cu Ingrid Alexandrescu avocat din cadrul Baroului Argeş. „Decizia va opera doar de la data la care a fost publicată nu se ia în considerare şi dosarele instrumentate. Multe dosare ar trebui să se axeze pe declaraţiile martorilor. Noile modificări ale Codului de Procedură Penală dădeau posibilitatea ca un martor să devină suspect sau inculpat. În timpul anchetei suspecţii erau citaţi ca martori şi practic prin declaraţiile pe care erau obligaţi să le dea, se autoincriminau, devenind suspecţi şi ulterior inculpaţi.. Pe vechiul CPP nu era aşa! Modificările au fost făcut exact cu acest scop de a avea cât mai multe autoincriminări. Decizia CCR nu mai permite această practică. Hotărârea va îngreuna foarte mult ancheta penală. Respectă dreptul la apărare atâta vreme cât ancheta nu se bazează numai pe autoincriminare. Abia acum începe să se vadă profesionalismul procurorilor care vor trebui să administreze probe prin care să dovedească vinovăţia inculpatului nu să aibă ca probă în dosar doar declaraţiile, prin care inculpatul se autoicrimienază. O să închei printr-o metaforă. Era ca şi cum aveai de rezolvat o problemă la matematică dar ştiai deja răspunsul.”, declarat avocata Ingrid Alexandrescu. M.S.
