- Duminică este mare sărbătoare
Duminică, 8 noiembrie este mare sărbătoare fiind prăznuiţi Sfinţii Arhangheli Mihail si Gavriil, consideraţi în tradiţia populară păzitorii oamenilor de la naştere şi până la moarte, numele întreg al sărbătorii fiind “Soborul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil”. Circa 1,3 milioane de credincioşi români le poartă numele. Sfinții Arhangheli sunt patronii spirituali ai Jandarmeriei Române.
Ziua de 8 noiembrie a început a fi prăznuită în Biserică ca sărbătoare a îngerilor, în secolul al cincilea şi s-a răspândit repede în tot Răsăritul creştin.
Cei dintâi îngeri mijlocitori între Dumnezeu şi noi
Biserica ne învaţă că îngerii sunt duhuri slujitoare, slugi credincioase Lui Dumnezeu, trimişi de Acesta să fie prieteni şi ocrotitori ai oamenilor. Sfinţii Arhangheli sunt cei dintâi îngeri mijlocitori între Dumnezeu şi noi oamenii. În tradiţia populară românească, Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil sunt fiinţe divine omniprezente în viaţa oamenilor, veghind din ceruri şi, mai ales, de pe pământ, asupra muritorilor, arzându-le păcatele mărunte, având grijă ca sufletele să le fie curăţate de greşeală cu prilejul posturilor şi rugându-se la Dumnezeu pentru ei.
Sfântul Mihail este protectorul direct al călugărilor, al armatelor creştine, al voievozilor, care purtau cu ei pe câmpul de luptă icoana Marelui Arhanghel. Sfântul Arhanghel Mihail, Apărătorul Credinţei, este cel mai invocat în slujbele bisericeşti pentru a păzi de război, precum şi a obţine biruinţa în cazul unei lupte.
Este înfăţişat în iconografie purtând în mână o sabie de foc şi are misiunea să păzească Legea Lui Dumnezeu şi să-i biruiască pe duşmani. Sfântul Gavriil este, mai ales, protectorul fecioarelor creştine, al familiei creştine, protectorul mamelor care nasc copii, ca şi protectorul copiilor şi al călugăriţelor iubitoare de feciorie şi iubitoare de Hristos.De Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, pe vremuri sătenii nu lucrau deloc, oamenilor fiindu-le frică de Sfinții Arhangheli, despre care se spune că iau sufletele celor care mor. În ziua praznicului se mănâncă peşte, pentru a fi sprinteni ca peştele, pentru a fi feriţi de boală şi de pagubă. Tot în această zi, finii aduc daruri de colăcei naşilor, un obicei nu chiar întâmplător, întrucât, la cununie, cele două lumânări ţinute de naşi sunt simboluri ale celor doi Arhangheli. În zonele muntoase, în care Arhanghelii erau celebraţi şi ca patroni ai oilor, stăpânii acestor animale făceau o turtă mare din făină de porumb, numită ,,turta arieţilor’’(arieţii fiind berbecii despărţiţi de oi), ce era considerată a fi purtătoare de fecunditate. Această turtă se aruncă în dimineaţa de 8 noiembrie în târla oilor, odată cu slobozirea între oi a berbecilor. Dacă turta cădea cu faţa în sus era semn încurajator, de bucurie în rândul ciobanilor, considerându-se că în primăvară toate oile vor avea miei, iar dacă turta cădea cu faţa în jos era mare supărare.
