Hramul Mânăstirii Nămăiești

0

  • Moment de sărbătoare pentru credincioșii din toată țara



Sâmbătă, 21 noiembrie a fost hramul Mânăstirii Nămăieşti – de sărbătoarea Intrarea în biserică a Maicii Domnului. Credincioşi din multe colţuri ale ţări au venit cu maşinile personale, pentru a se ruga la icoana Maicii Sfinte şi pentru a se bucura de frumuseţea locului. Slujba a avut loc în curtea bisericii păstrându-se toate măsurile de protec­tive, după care credincioșii s-au putut ruga în fața icoanei făcătoare de minuni care a fost îmbrăcată în trandafiri şi alte flori specifice sezonului, ca semn de sărbătoare. Chiar dacă a nins cei care au participat la slujbă au îndurat frigul de afară în semn de recunoș­tință pentru ajutorul primit în urma rugăciunilor adresate în fața Icoanei Maicii Sfinte.


Icoana Maicii Domnului din Mânăstirea Nămăiești este una dintre cele mai renumite icoane cu Maica Domnului din țară, fiind totodată legată și de întemeierea mânăstirii în care ea sălăsluiește. Mânăstirea Nămaiești este o mânăstire ortodoxă din județul Argeș, aflată la mică distanță de Câmpulung, înspre nord-vest. Date exacte în legătură cu întemeierea mânăstirii și a bisericii săpată în piatră nu se cunosc. Biserica mânăstirii este săpată în piatră, în stânca muntelui. Documentele istorice în legătură cu satul Nămăiești și cu Mânăstirea Nămăiești atestează anii 1503 -1547, în hrisoavele domnitorilor Radu cel Mare și Mircea Ciobanul. Hramurile alese de ei au fost Intrarea în Biserică a Maicii Domnului și Izvorul Tămăduirii. Se crede că tot atunci le-a spus Maica Domnului ca numărul viețuitorilor din mânăstirea ce se va întemeia aici să fie întotdeauna 33, după anii trăiți de Mântuitorul nostru pe pământ.
Una dintre cele mai vechi icoane
Este posibil ca icoana din peștera de la Nămăiești să fie una dintre cele mai vechi din toată creștinătatea. Se crede că este una dintre cele 12 icoane pictate de Sfântul Apostol și Evanghelist Luca, la dorința Maicii Domnului, care le-a dat mai apoi celor 12 Apostoli, ce urmau să plece la propovăduirea Evangheliei. Pe aceste locuri, icoana a fost adusă de Sfântul Apostol Andrei, care a propovăduit în Dobrogea și a plecat apoi spre Dacia Superioară, făcând popas lângă un templu păgânesc, închinat zeului Zamolxes. Apostolul Andrei, care crezuse că în grotă trăiește un slujitor al zeului, pe care-l va încreștina, nu găsește pe nimeni în grotă și s-ar fi adresat celor cu care călătorea: „Nemo est.” (Nu este nimeni.), de unde și numele de Nămăiești. Apostolul Andrei a coborât în grotă și a lăsat icoana în partea de nord, aproximativ pe același loc în care se află acum în biserica mânăstirii.
Icoana Maicii Domnului de la Mânăstirea Nămăiești – restaurarea
Icoana ajunsese într-o așa stare avansată de distrugere, încât oamenii care încercau să vadă chipul Maicii Domnului, aveau parte doar de un lemn aproape putrezit, din care nu se mai distingea aproape nimic. Doar forma celor două capete, cel al Maicii și cel al Pruncului, se pastră după forma ferecăturii. Date fiind condițiile extreme de mediu în care a stat atâtea secole, conform canoanelor Bisericii Ortodoxe, icoana trebuia ori grabnic restaurată, ori pusă pe foc. „Este lămurit că nu mă închin materiei, deoarece atunci când se distruge forma crucii, ori din ce lemn ar fi făcută, arunc lemnul în foc; tot astfel și icoanele” (Sfântul Ioan Damaschin, Tratatul II Apologetic). Restaurarea a avut loc după o metodă athonită, folosită încă din secolul al XVI-lea, la icoana Maicii Domnului de la Mânăstirea Vatoped. Călugării athoniți au pictat o pânză, în aceleași condiții cromatice, în aceeași tușă stilistică a originalului. Mai apoi, pânza a fost aplicată pe dinăuntrul ferecăturii, nu lipită, ci numai suprapusă, lăsând practic lemnul întreg, la fel și urmele din pictura veche. Restaurarea icoanei a fost încredințată tânărului Alexandru Nicolau, care a lucrat vreme de câteva luni la aceasta, în prezența maicii starețe și cu o atentă supraveghere a fiecărei etape de lucru. Vasile Frank Timis, un român creștin stabilit în Anglia, trecând pe la sfânta icoană, a aflat despre dorința maicilor de a îmbrăca icoana în aur, dar a văzut și lipsa de bani a mânăstirii. El s-a oferit a finanța lucrarea, astfel încât de la Monetăria Statului el a adus puțin peste un kilogram și jumătate de aur aur, spre a o acoperi.  B.Radu


LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.