- De 1 decembrie
Românii din ţară şi de pretutindeni vor sărbători marţi Ziua Naţională a României. 1 decembrie 1918 este un moment de referinţă în istoria românilor, Marea Adunare de la Alba Iulia votând în acea zi unirea Transilvaniei cu România.
La 1 decembrie 1918 a fost convocată, la Alba Iulia, Adunarea Naţională a Românilor, lucrările finalizându-se cu Hotărârea de unire necondiţionată a Transilvaniei cu România, votată în unanimitate. Acest act a avut loc după ce, la data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, organele reprezentative ale Basarabiei şi Bucovinei au votat unirea. La 1 decembrie 1918, se decide astfel în unanimitate unirea Transilvaniei, Crişanei şi Maramureşului cu România, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii. La Alba Iulia, aşa cum a fost şi la Cernăuţi, la 28 noiembrie, a fost o adunare a tuturor românilor din Austro-Ungaria. Tot aici, la Alba Iulia, se constituie Marele Consiliu Naţional Român, care este format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. În următoarea zi, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. La 11 decembrie se ratifică Marea Unire de către Guvernul României, iar declaraţia de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Regele promulgă în aceeaşi zi decretul de sancţionare a unirii (inclusiv a Basarabiei şi Bucovinei). Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România. Recunoaşterea internaţională a unirii Bucovinei cu România s-a făcut la 10 septembrie 1919, prin semnarea Tratatului de la Saint Germain dintre Puterile Aliate şi Austria. Recunoaşterea unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria. Pe 28 octombrie 1920, s-a semnat Tratatul de la Paris, pe de-o parte de România şi pe de cealaltă parte de Puterile Aliate (Franţa, Marea Britanie, Italia şi Japonia), care a avut ca scop recunoaşterea unirii României cu Basarabia. Dar acesta nu a intrat în vigoare pentru că Japonia nu l-a ratificat. De asemenea, Uniunea Sovietică nu a recunoscut această unire, iar acţiunile Japoniei au venit ca rezultat al unui protocol secret care a făcut parte dintr-un tratat între cele două din 1925.
Fără paradă militară
Ziua Naţională a României va fi sărbătorită şi la Piteşti, dar nu cu acelaţi fast cu care erau obişnuiţi argeşenii. Marţi, de la ora 12, la Cimitirul Eroilor, reprezentanţii autorităţilor locale vor depune coroane la Cimitirul Eroilor. Din cauza restricţiilor impuse de autorităţi pentru prevenirea răspândirii COVID-19 accesul publicului nu este permis. Pentru prima dată în ultimii ani, la Piteşti nu se va organiza parada militară, aşa cum erau obişnuiţi argeşenii.
Agenţii economici obligaţi să arboreze drapelul
Primăria Piteşti a anunţat că de Ziua Naţională a României, pe frontispiciul sediilor, toate instituţiile şi toţi agenţii economici sunt obligaţi să arboreze drapelul României. Primarul Cristian Gentea reaminteşte partenerilor din mediul administrativ şi economic această obligaţie legală şi a dat o Dispoziţie în acest sens. Pe de altă parte, primarul îi îndeamnă pe piteşteni să-şi arboreze la ferestre, pe maşini, acasă sau la locul de muncă, drapelul naţional, semn al mândriei de a fi român şi de a sărbători în acest fel împreună, Ziua României!.
Luminile se aprind pe 5 decembrie
Reprezentanţii Primăriei Piteşti au anunţat că pregătirile pentru sărbătorile de iarnă sunt în toi. Instalaţiile de iluminat nu se vor aprinde însă pe 1 decembrie, ci pe 5 decembrie, cu o zi înainte de Sfântul Nicolae. Tot atunci va fi aprinsă şi instalaţia bradul de Crăciun care va fi amplasat în faţa Prefecturii. Municipalitatea a anunţat că în fiecare cartier al oraşului va fi amplasat câte un brad. M.D.
