Ce amenzi pot primi cei care încalcă regulile în secțiile de vot!

0

 

În această dimineață, la nivelul județului Argeș, toate cele 522 de secții de votare au fost deschise fără incidente, anunță IPJ Argeș. Mai jos prezentăm ce sancțiuni pot primi cei care nu ascultă dispozițiile președintelui secției de votare și încalcă regulile.  

Până la acest moment nu au fost sesizate incidente, care să afecteze desfășurarea votului.

 

Aproape 1.200 de efective, dintre care 391 de poliţişti, 399 de jandarmi și 351 de reprezentanţi I.S.U., asigură paza şi protecţia a 512 din cele 522 de secţii de votare constituite pe raza judeţului Arges, iar pentru restul secţiilor de votare, dispozitivul este asigurat de celelalte structuri ale M.A.I.

 

 

Conform legii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare are obligația să ia toate măsurile pentru a sigura corectitudinea operaţiunilor de votare și pentru ca alegerile să decurgă în bune condiţii.

 

În ceea ce privește menținerea ordinii, atribuțiile președintelui secției de vot se întind și în afara localului de vot, precum şi pe străzi şi în piețe publice, până la o distanță de 50 m.

 

În afară de membrii biroului electoral al secţiei de votare, de candidaţi, și de celelalte persoane prevăzute de reglementările legale, nicio altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.

 

Persoanele care refuză să se conformeze dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi poate primi o amendă cuprinsă între 1.500 și 4.500 de lei.

 

Sfătuirea alegătorilor la sediul secţiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit competitor electoral se sancționează cu amendă cuprinsă între 4.500 și 10.000 de lei. Cu aceeași amendă se sancționează continuarea propagandei electorale.

Precizez că Biroul Electoral Central a emis o Decizie prin care a interzis comercializarea și consumul de băuturi alcoolice în zona de protecție a secției de votare, respectiv în limita celor 50 de metri.

 

Au drept de vot cetățenii români care au peste 18 ani.

Nu au drept de vot debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție și nici persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.

 

Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea Senatului și la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputaților.

 

Alegătorii votează la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea unde își au domiciliul ori reședința.

 

 

Alegătorul care nu se află în localitatea unde își are domiciliul sau reședința, poate vota la orice secție de votare din altă unitate administrativ-teritorială dacă aceasta se află în cadrul aceleiași circumscripții electorale, ca și localitatea de domiciliu sau de reședință.

 

 

În conformitate cu decizia Biroului Electoral Central, alegătorul care deține o dovadă de reședință al cărei termen de valabilitate a expirat în perioada 1 martie – 6 decembrie 2020, își poate exercita totuși dreptul de vot în circumscripția electorală unde și-a stabilit reședința.

 

Vă reamintesc că în cadrul acestui proces electoral se utilizează Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal.

 

Cetățenii români cu domiciliul sau reședința în România care în ziua votării se află în țară își pot exercita dreptul de vot în baza unuia dintre următoarele acte de identitate: cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu sau pașaportul de serviciu electronic. Elevii din școlile militare pot vota cu carnetul de serviciu militar.

 

Potrivit Deciziei Biroului Electoral Central, alegătorul care deține un act de identitate al cărui termen de valabilitate a expirat în perioada 1 martie – 6 decembrie 2020, poate totuși să își exercite dreptul de vot în baza acestuia.

 

Prezența oricărei persoane în cabina de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Totuși, alegătorul care, din motive temeinice, constatate de președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate să voteze singur, are dreptul să cheme în cabina de votare o altă persoană pentru a-l ajuta. Aceasta nu poate fi din rândul observatorilor sau al membrilor biroului electoral al secției de votare.

 

Preşedintele secției de vot poate lua măsuri ca staţionarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.

Este interzisă utilizarea în cabina de vot a aparatelor de fotografiere, înregistrare sau preluare de imagini.

 

 

Alegătorii și toate celelalte persoane implicate în procesul electoral trebuie să respecte măsurile speciale de protecție stabilite în contextul pandemiei de COVID-19, astfel încât să fie evitată răspândirea virusului SARS-CoV-2.

 

Accesul alegătorilor în sediul secţiei de votare se va face eşalonat, spre a evita aglomerările. Alegătorii sunt obligaţi să poarte masca de protecţie, astfel încât să acopere nasul şi gura, şi să îşi dezinfecteze mâinile la intrarea în sediul secţiei de votare şi la ieşire.

 

De asemenea, se va evita contactul fizic cu membrii biroului electoral al secției de votare și atingerea acelorași obiecte sau materiale.

 

Persoanele care prezintă un risc crescut de a dezvolta o formă gravă de COVID-19 – de exemplu au vârsta peste 65 de ani, au diabet zaharat sau alte boli cronice ori au imunitate deficitară – pot solicita acces prioritar în localul de vot.

 

Împiedicarea unei persoane să voteze se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

 

 

Persoana care votează  fără a avea acest drept, votează de două sau mai multe ori sau prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează utilizarea unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals.

 

 

 

Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze un anumit competitor electoral se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

 

 

Tentativa la infracţiunile electorale se pedepseşte.

 

 

Pe parcursul întregii zile vă vom ține la curent cu misiunile desfășurate de structurile Ministerului Afacerilor Interne, în contextul procesului electoral.