- Conf. dr. Adrian Tase, despre coronavirus
Așa după cum ne-a obișnuit de ceva vreme, conferențiar doctor Adrian Tase, vine cu noi sfaturi despre virusul Sars CoV -2, de această dată, dând stafuri utile persoanelor care au fost infectate.
Pandemia este în ofensivă, iar valul al doilea se dovedește mult mai periculos decât primul. Numărul de infectări, îmbolnăviri și decese crește, iar oamenii trebuie să știe cum să procedeze dacă sunt afectați.
Explozia îmbolnăvirilor a dus la responsabilizarea medicilor de familie care prescriu tratamentul și monitorizează evoluția pacienților la domiciliu.
Întrebarea “Am COVID?” și-o poate pune fiecare dintre noi. Răspunsul este dat de testul pozitiv. Acesta se face la toate persoanele care prezintă febră, tuse, dispnee și alte simptome respiratorii (1). De asemenea, testul se face la contacții celor depistați cu COVID (2). În sfârșit, dacă o persoană asimptomatică și fără contacți COVID se testează la cerere, poate fi descoperită pozitivă (3). Să le luăm pe rând.
(1) Dacă există simptome se face testul. Rezultatul pozitiv confirmă cauza COVID-19. Rezultatul negativ infirmă COVID, deci este un alt tip de viroză.
Să recapitulăm tabloul clinic al bolii COVID-19, conform ultimei definiții de caz elaborate de Institutul Național de Sănătate Publică. Pacientul menționează apariția bruscă a cel puțin unuia dintre următoarele simptome: febră, tuse, și/sau dispnee (respirație scurtă).
Febra la adult înseamnă creșterea temperaturii corpului, măsurată axilar, la ≥ 37,3 grade Celsius.
Tusea poate fi ușoară sau chinuitoare.
Percepția dispneei ca scurtare a respirației este uneori dificilă, deoarece subiectul este tentat să interpreteze obstrucția nazală, care apare frecvent în primele zile ale majorităților virozelor respiratorii, ca o dificultate în respirație. Prin urmare, expresii de genul “am făcut puțină febră”, “mă încearcă o tuse”, “am nasul înfundat”, sau “am o jenă în gât”, se încadrează în definiția de caz suspect pentru sindromul respirator acut cu noul coronavirus – COVID-19. Dacă pacientul prezintă unul dintre aceste simptome, se face testul și rezultatul pozitiv confirmă diagnosticul.
(2) Pentru orice pacient diagnosticat cu COVID se face o lista de contacți. Se face testul pentru toată lista de persoane și rezultatul pozitiv confirmă diagnosticul. Se testează familii întregi și colective de muncă. Adeseori apar aglomerări sau “clustere” de bolnavi COVID.
(3) Există și persoane care fac o formă asimptomatică de boală și/sau care nu apar pe nicio listă de contacți. Deși nu există un motiv de testare, ei se testează la cerere, contra cost. Aceste persoane sunt descoperite întâmplător.
În cele ce urmează, vom arăta cele trei mecanisme de bază ale bolii COVID-19 și principiile de tratament care contracarează aceste mecanisme. Discutăm la modul general, pentru ca oamenii să se familiarizeze cu fondul de idei. Decizia la pacient, repet, aparține medicului de familie.
Procesele patofiziologice care duc la insuficiență multi-organ și deces în COVID-19
(1) Hiper-inflamația (furtuna citokinică) este o dereglare a sistemului imun ale cărui celule infiltrează și deteriorează multiple organe vitale, adică rinichii, plămânii și inima. SARS-CoV-2 cauzează activarea aberantă a limfocitelor T și a macrofagelor ducând la furtună citokinică.
(2) Hiper-coagulabilitatea (cu formare de cheaguri) este o dereglare a sistemului imun care deteriorează endoteliul și activează coagularea (închegarea) sângelui, ducând la formarea de micro- și macro- trombi. Activarea coagulării poate fi directă, prin expresia crescută a factorului Xa, ca și prin leziunea (injuria) endotelială, cu eliberarea unor agregate largi de factor von Willebrand. Aceste cheaguri de sânge îngustează sau ocluzează vasele, deranjând fluxul sanguin.
(3) Hipoxemia severă (niveluri scăzute de oxigen în sânge) este o inflamație pulmonară cauzată de furtuna citokinică împreună cu microtrombozele din circulația pulmonară deranjează sever absorbția oxigenului, ducând la falimentul oxigenării.
Principii terapeutice pentru pacienții COVID-19
(1) Pentru hiperinflamație sau furtuna citochinică se recomandă agenții antiinflamatori pe baza de steroizi, în particular dexametazona. Acest medicament se administrează de regulă în spital, sub stricta observație a medicului. S-a observat că scăderea nivelului de vitamina D este asociată cu creșterea citokinelor inflamatorii. De aici s-a dedus că vitamina D sau “vitamina soarelui” este utilă în COVID-19, fapt confirmat apoi de experiența clinică. Se poate administra 1 comprimat/zi, fiind un supliment alimentar. Atenție la exces!
(2) Pentru hipercoagulabilitatea cu formare de cheaguri se recomandă preventiv aspirina în doze de 100 mg pe zi. Se mai utilizează anticoagulantele, mai ales injecțiile subcutanate cu enoxaparină, la pacienții internați în spital sau izolați la domiciliu, în conformitate cu decizia medicului.
(3) Hipoxemia trebuie mai întâi măsurată cu pulsoximetrul, valorile normale fiind peste 95%. Dacă valorile scad sub 94% trebuie anunțat de urgență medicul care poate decide internarea.
În afară acestor medicamente care contracarează cele trei mecanisme ale bolii, există și soluții terapeutice care se adresează direct virusului.
Creșterea concentrației de zinc intracelular împiedică replicarea virusurilor ARN, de aceea administrarea de zinc ca supliment alimentar este utilă, 1 comprimat/zi. Atenție însă că excesul de zinc poate produce dezechilibre ale altor ioni, cum este scăderea cuprului.
Quercetinul este un polifenol din plante cu efect viricid SARS-CoV-2 și ionofor de Zinc este de asemenea util în infecția cu SARS-CoV-2. Se administrează un comprimat pe zi. Atenție la exces!
Vitamina C, antioxidant endotelial, administrat intravenos sau oral, scade stressul oxidativ în formele grave. Poate fi administrată și în formele ușoare sau chiar preventiv, fiind un supliment alimentar.
Medicul de familie mai poate recomanda famotidina, melatonina, etc., în doze specifice fiecărui pacient.
Acest subiect este, în principiu, rezervat personalului medical. L-am abordat aici într-o formă elementară pentru ca oamenii să fie familiarizați cu noțiunile de bază atunci când medicul de familie le va indica tratamentul specific individualizat.
Concluzionând, cocktailul anti-COVID-19, în variantele profilactică și pentru asimptomatici conține:
• Acid ascorbic sau vitamina C
• Zinc
• Melatonină
• Vitamina D3
• Famotidină
• Acid acetil-salicilic (aspirina).
Încurajăm măsurarea saturației de oxigen cu pulsoximetrul la domiciliu. Valorile mai mici de 94% trebuie raportate imediat medicului pentru că înclină balanța spre spitalizare.
