Curtea de Apel Pitești, a dat o hotărâre luni, potrivit căreia Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție nu mai poate funcționa în urma deciziei CJUE. Decizia instanței este definitivă. SIIJ a fost înfiinţară în anul 2018 având competenţa de a ancheta judecători şi procurori care au comis abuzuri. Curtea de Justiție a UE (CJUE), a reacţionat precizând că înfiinţarea Secţiei Speciale pentru Investigarea Magistraţilor încalcă normele UE. Anul acesta, în luna februarie, Guvernul a aprobat proiectul de lege privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor în Justiție. Proiectul a fost trimis de executiv în Parlament pentru dezbatere și adoptare, în ciuda avizului negativ dat de Consiliul Superior al Magistraturii.
Judecătorii CA Pitești au admis contestația formulată de o Asociația Proprietarilor Păgubiți Oarja 2000, prin președintele Angelescu Radu, care reclamase un magistrat. Plângerea a fost depusă de argeșean pe data de 18 mai. La începutul lunii iunie, Curtea de Apel Pitești a înaintat o cerere către Parchetul de pe lângă Înalta Curtea de Casație și Justiție- SIIJ, solicitând dosarul privind plângerea. Luni au dat decizia privind funcționarea SIIJ. În hotărâre, magistrații invocă Tratatul de funcționare a UE și hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din 18 mai.
Judecătorii au stabilit că SIIJ „nu este justificată de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției și nu este însoțită de garanții specifice care să permită, pe de o parte, să se înlăture orice risc ca această secție să fie folosită ca instrument de control politic al activității reepectivilor judecători și procurori susceptibil să aducă atingere independenței acestora (…)”.
Instanța din Argeș a decis ca speța semnalată de asociația de proprietari să fie declinată spre soluționare parchetului competent. Decizia integrală a Curții de Apel:
În baza art. 2 și art. 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, Decizia 2006/928 şi Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (Marea Cameră) din 18.05.2021 constată că Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie din cadrul Ministerului Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este justificată de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției și nu este însoțită de garanții specifice care să permită, pe de o parte, să se înlăture orice risc ca această secție să fie folosită ca instrument de control politic al activității respectivilor judecători și procurori susceptibil să aducă atingere independenței acestora și, pe de altă parte, să se asigure că respectiva competență poate fi exercitată în privința acestora din urmă cu respectarea deplină a cerințelor care decurg din articolele 47 și 48 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
În baza art. 4886 din Cpp admite contestaţia formulată Asociaţia Proprietarilor Păgubiţi Oarja 2000 şi stabileşte termenul în care procurorul să rezolve cauza la data 18.01.2022. În baza art. 2 și art. 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, Decizia 2006/928 şi Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (Marea Cameră) din 18.05.2021 urmează ca procurorul să-şi decline competenţa de soluţionare a cauzei, iar la stabilirea competenţei vor fi excluse dispoziţiile art. 88 1 din Legea 304/2004. În baza art. 275 alin. 3 Cpp, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din data de 07.06.2021.
Înfiinţată pentru anchetarea magistraţilor
În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a înființat, în 2018, Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, cunoscută ca Secția Specială, care are competența exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv judecătorii și procurorii militari și cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Secția este condusă de un procuror-șef secție, ajutat de un procuror-șef adjunct, numiți în funcție de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii și își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic. Secția specială funcționează cu un număr maxim de 15 procurori, fiind interzisă delegarea sau detașarea de procurori pentru investigarea infracțiunilor din justiție.
CJUE arăta că secția specială e contrară legislației europene
În septembrie 2020, avocatul general al Curții de Justiție a UE (CJUE), Michal Bobek, arăta că înfiinţarea Secţiei Speciale pentru Investigarea Magistraţilor încalcă normele UE. Opinia avocatului general a fost un pas preliminar în proces, decizia definitivă fiind dată pe 18 mai 2021, de Curtea de Justiție a UE. Oficialul CJUE arăta că secția specială e contrară legislației europene în absența unor garanții de independență față de politic. ”Avocatul general consideră că este dificil de susținut că înființarea SIIJ a fost justificată în mod clar, neechivoc și accesibil. În plus, reglementarea SIIJ nu oferă garanții suficiente pentru a înlătura orice risc de influență politică asupra funcționării și a compunerii sale”, se arată în comunicatul Curții de Justiție a UE.
S-a cerut desfiinţarea
În februarie 2021 Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ proiectului care prevede desființarea Secției pentru Investigare a Infracțiunilor în Justiție (SIIJ). Astfel, au fost înregistrate 11 voturi împotriva desființării și 8 voturi pentru desființare. Avizul CSM pentru acest proiect este consultativ. Tot atunci, Guvernul a aprobat proiectul de lege privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor în Justiție.
Proiectul a fost trimis de executiv în Parlament pentru dezbatere și adoptare. În martie 2021 Camera Deputaților a adoptat proiectul de lege pentru desființarea Secției speciale, cu 171 de voturi „pentru” și 136 de voturi „împotrivă”. Proiectul a fost adoptat însă cu amendamentul potrivit căruia magistrații pot fi trimiși în judecată doar cu avizul CS, ulterior fiind trimis spre dezbatere la Senat. M.S
