Forţe importante de ordine au fost în alertă, în urma unui apel făcut, în mod inconştient, de o tânără, în vârstă de 22 de ani, din Ţiţeşti. Tânăra s-a certat cu concubinul şi ca să-l sperie a sunat la 112. Nu a dat adresa, nici nu a detaliat starea de pericol, mai mult, a închis telefonul şi nu a mai putut fi contactată de oamenii legii. A urmat o căutare amplă în care au fost implicaţi zeci de poliţişti. Oamenii legii nu ştiau de unde a sunat fata, dacă se află în pericol de moarte ori a fost răpită şi au căutat acul în carul cu fân. Când au găsit-o, tânăra a mărturisit că a sunat într-un moment de furie, dar că nu s-a aflat niciun moment în pericol!
Apelul a fost dat pe data de 27 iunie, la ora 15.30. Fata a sunat în dispeceratul 112 şi a cerut să „vină Poliţia” după care a închis, fără să spună adresa sau motivul pentru care solicită prezenta oamenilor legii. „Polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Câmpulung au fost alertați, în urma unui apel primit la 112, de la o femeie, inițial neidentificată, prin care solicita intervenția poliției, fără a oferi date suplimentare privind identitatea ei, locația în care se află sau motivul solicitării. Imediat, telefonul de pe care s-a apelat a fost închis, fără a mai putea fi contactat.
În urma activităților desfășurate, a fost localizată zona de unde a fost inițiat apelul, respectiv localitatea Țițești, la fața locului fiind alocate mai multe echipaje de polițiști și luptători din cadrul Serviciului pentru Acțiuni Speciale, fără a fi depistată persoana în cauză. Pentru lămurirea situației de fapt, ulterior, au fost efectuate verificări, în urma cărora a fost identificată persoana care a inițiat apelul, o femeie de 22 de ani, din Țițești, Valea Mănăstirii. Aceasta a recunoscut că a apelat 112, în urma unor discuții în contradictoriu cu concubinul său, nefiind într-o stare iminentă de pericol, după care a spart telefonul și a rupt cartela” ,a transmis Mădălina Epure, ofiţer de relaţii cu presa al IPJ Argeş.
A spart telefonul şi a aruncat cartela
Zeci de poliţilti au fost implicaţi în acţiunea de depistare a „victimei”. Când au găsit-o, Magda M., de 22 de ani, din Ţiţeşti le-a mărturisit oamenilor legii că a vrut dosar să-l sperie pe concubin. Acesta a înjurat-o pe ea şi pe părinţii ei şi ca să-i dea o lecţie a sunat la 112. Cearta a continuat şi după apel, cei doi spunându-şi reciproc cuvinte grele. Fata a spus că tânărul i-a reproşat că el i-a cumpărat cartela de pe care ea sună să-l reclame, moment în care, furioasă, a spart telefonul, a scos cartela din el şi a aruncat-o. „Oamenii legii şi-au dat seama că au fost concentrate un număr mare de resurse umane și materiale, fără ca solicitarea să se confirme. În urma audierii persoanei s-a stabilit faptul că aceasta nu se afla în pericol și nici nu a fost victima vreunei infracțiuni” a mai spus Mădălina Epure.
Amenzi de la 1.000 de lei, la 4.000 lei
Reamintim cititorilor că pe data de 3 octombrie 2019 au intrat în vigoare noile prevederi legale privind apelarea abuzivă a numărului unic pentru apeluri de urgență 112. Iată ce spune legea. „Apelarea abuzivă a numărului unic pentru apeluri de urgență 112 sau transmiterea de mesaje abuzive la numărul 113 ori la numărul 114 se sancționează cu amendă de la 1.000 de lei la 2.000 de lei sau cu prestarea de la 100 de ore la 200 de ore în folosul comunității. Totodată, alertarea falsă a agențiilor specializate de intervenție este sancționată cu amendă de la 2.000 de lei la 4.000 de lei sau cu prestarea de la 200 de ore la 400 de ore în folosul comunității.
Pentru săvârșirea din nou a contravenției, în interval de un an, de la sancțiune, se aplică amenzi duble. Apelarea abuzivă reprezintă apelarea repetată, cu rea intenție, a numărului 112, fără ca apelantul să justifice o stare care necesită acțiunea agențiilor specializate de intervenție, sau apelarea numărului 112 pentru a aduce injurii operatorilor. În sensul legii, alertarea falsă este utilizarea intenționată a numărului 112 pentru determinarea alarmării sau intervenției agențiilor specializate de intervenție (structurile autorităților administrației publice, care au rolul de intervenție imediată pentru soluționarea urgențelor în domeniile ambulanței, serviciilor mobile de urgență, reanimare și descarcerare – S.M.U.R.D., poliției, jandarmeriei, serviciilor publice profesioniste și voluntare pentru situații de urgență, inclusiv S.M.U.R.D., contra terorismului, precum și alte structuri) în mod nejustificat.
Exemple de situații de urgență: accidente de aviație/la metrou/feroviare/cu victime, persoane blocate/navale/montane/în peșteri, canioane/determinate de factori de mediu, avarii sau accidente industriale, explozii, incendii, arsuri termice/electrice/chimice, cutremure, fenomene hidrologice/meteo periculoase, fulgerați/trăsniți, persoane căzute în locuri publice, conflicte și agresiuni fizice, tâlhării, furturi, folosirea armamentului, persoane dispărute/găsite etc. Nu reprezintă o urgență: accidentele rutiere fără victime(tamponări), aflarea datei și a orei, aglomerarea traficului, încărcarea cartelelor de telefoane mobilă, inundație în apartament sau subsolul blocului, pierderea sau găsirea de obiecte personale, solicitarea de informații despre numărul de telefon, emitere cărții de identitate, pașaportului, cazierului, despre trafic sau programul instituțiilor publice etc.” M.Sandu
