Pescuitul crapului la plastice

0

  • Curierul zilei vă prezintă tehnicile de pescuit



Curierul zilei şi-a propus să vină în sprijinul pescarilor sportivi din judeţul nostru. În fiecare săptămână vă vom prezenta câte o baltă de pescuit din Argeş şi nu numai, tehnici de pescuit la diverse specii de peşti, nade, momeli şi monturi pentru prinderea acestora, reţete culinare pe bază de peşte şi cele mai importante legi în vigoare privind pescuitul sportiv.


În această săptămână vă prezentăm ”Pescuitul crapului la plastice”. Informaţiile sunt oferite de specialiştii de la crapmania.ro, unul dintre cele mai bune site-uri de pescuit din ţară.
Simplu și corect, nu poți da greș pescuind cu plastice!. Sau boabe de porumb flotant, cum este denumirea „din dicționar”. Dar ce presupune un pescuit corect cu această momeală, vom afla în cele ce urmează.

Caracteristici și proprietăți ale porumbului artificial

Porumbul artificial este realizat din silicon moale, iar denumirea populară de plastice nu știu cum a apărut. Cred, însă, că plastice sună mai bine decât silicoane, chiar și numai pentru simpla asociere evidentă pe care am fi tentați să o facem când ne gândim la cele din urmă. Proprietățile materialului din care sunt realizate boabele de porumb artificial sunt flotabilitatea și caracterul absorbant. Astfel, ele stau suspendate pe firul de păr și eliberează aroma dipului în care sunt păstrate. Mare atenție. Aceste proprietăți devin aproape irelevante dacă nu îndeplinim condiția de bază când pescuim la plastice – să le prezentăm lângă o farfurioară de nadă atractivă. Dacă dăm fără nadă, orice pește adus pe saltea este rezultatul hazardului, nu al unui pescuit corect.

Când pescuim la plastice

În primul rând, primăvara devreme când apa e rece, dar vrem să ne potolim sevrajul pentru pescuit. Sau toamna târzie și iarna, când insistăm să ne paralizeze mâna pe lansetă. Cuvântul de ordine este apa rece. Un forfac bine dichisit în grămăjoara de nadă eliberată de momitor nu ne va aduce cei mai mari crapi, dar este cea mai bună șansă să le vedem coada. Când pescuim în regim viteză și ne dorim trăsături dese, fără să ne intereseze „proba cântarului”.
Asta se poate aplica oricând și oriunde, cu condiția ca apa respectivă să dispună de o densitate rezonabilă de pește. Când pescuim pe râuri sau ape sălbatice, unde crapul nu prea le are cu boilesurile. Peștii sălbatici sunt mai old school, adică știu să aprecieze o boabă de porumb la justa ei valoare. Când strategia noastră de nădire se bazează pe semințe, pentru simplul motiv că boaba de porumb dă bine în peisaj, alături de restul boabelor de porumb natural și alte semințe. Când pescuim la ten, pur și simplu le place!

Ponturi și principii

#Momitor. Regula de bază este ca lungimea forfacului să fie redusă, între cinci și zece centrimetri. Miza este ca rigul nostru să fie cât mai aproape de nada eliberată de momitor, astfel încât musafirul nostru să cadă în capcană și să îl aspire cu tot cu nadă.

Forma cârligului este discutabilă. Unii pescari preferă cârlige cu deschidere mare, tip wide gape, care înțeapă pe suprafață extinsă. Alții mizează pe siguranță și optează pentru tijă curbată care, dacă a înțepat, peștele are șanse mici să scape. O altă alegere populară sunt cârligele cioc de papagal care îndeplinesc cumulativ condițiile de mai sus: au deschidere generoasă, iar tija curbată asigură o răsucire rapidă în gura peștelui.

Dimensiunea cârligului este la aprecierea noastră cât timp cât se echilibrează cu porumbul, dar ca să o spunem pe aia dreaptă, mărimile clasice sunt 4, 6 și 8. Totuși, alegem dimensiunea cârligului în funcție de talia peștilor vizați și de cât de activi sunt în perioada respectivă.
Tot în ceea ce privește mecanica monturii, firul cu care legăm forfacul trebuie să fie textil și cât mai suplu (deci fără cămașă). Textilul nu are elongație și suplețea sa îi oferă tot spațiul de manevră necesar pentru a azvârli cârligul în gura mustăciosului.

Plumb. Rigul de porumb flotant pentru plumb poate fi mai lung (undeva la 10 – 15 cm), iar firul este recomandat să fie un textil mai rigid, pentru a nu se încurca în lansare. Un semi stiff cămășuit dar decojit de la firul de păr până la unul, doi centimetri după ochet e ce trebuie.

Putem crește sensibil lungimea rigului cu condiția obligatorie să atașam un săculeț solubil (sau să-l tragem direct prin săculeț cu o croșetă mai lungă) sau să îl punem într-o pungă solubilă. Astfel, firul monturii nu se va încurca în aer, iar noi vom avea o prezentare corectă. La fel de bine putem trage pe forfac unul sau doi pufuleți solubili, astfel încât rigul nostru să stea țeapăn. Pentru pescuitul plantat, lungimea rigului poate fi de chiar și 25 de centimetri, mai ales când plantăm la distanțe mari.

Bulgăr. Să spunem că nici în ruptul capului nu intenționăm să plantăm. Sau nu suntem fani momitor. Sau nu ne mulțumește raportul cantitate redusă de nadă / distanță mai mică de lansare în cazul săculețului și al pungii PVA. Ei bine, pentru toate acestea există Masterca…, nu, presa de bulgări! Alegeți o presă cu diametru cât mai mic, de 20 – 30 mm (pentru distanțe mari), umpleți dispozitivul pe jumătate, adăugați rigul cu boaba de porumb, completați cu nadă și acționați presa (aveți grijă ca bulgării să iasă aderenți și închegați, să reziste lanseului). Rezultatul? Bulgărul cu rigul în interior va deveni una cu lanseta, un tot unitar care vă va asigura distanțe apreciabile în lansare și o veritabilă capcană ajunsă pe fundul apei, mai ales pentru teni.

Monturi și echilibrare

Oricum ai da-o, porumbul flotant se așează pe clasicul fir de păr, fără prea multe accesorii, fără prea mare bătaie de cap. Asta îl și face atât de simplu și de eficient. Putem pune una sau două boabe de porumb artificial pe firul de păr, un varniș de ghidaj și rigul nostru este gata. O altă variantă este să îl punem capac unui boilies, obținând o momeală critic echilibrată, dar cu un aport nutritiv mai ridicat.

Sau pregătim o veritabilă armă mortală care, cu o strategie bună de nădire, poate să ne aducă pești mai mari. Sandwich-ul de porumb este tot o momeală critic echilibrată alcătuită, de regulă, din două boabe de porumb natural și una de porumb artificial care le ridică pe primele. Dacă la începutul articolului spuneam că nada este condiția obligatorie în pescuitul la plastice, ei bine mai este una, cel puțin la fel de importantă – echilibrarea monturii. Cât timp cârligul nostru nu stă în poziție de atac, respectiv „în coadă”, prezentarea monturii este greșită, iar șansele de a prinde pește se apropie de nul. Tocmai de aceea o montură flotantă trebuie testată înainte de a fi arunată în apă.

Tehnici de echilibrare

Prima și cea mai indicată se face direct cu greutatea cârligului. O boabă flotantă de la Enterprise Tackle (cel mai mare producator din Europa) se poate echilibra cu un cârlig numărul 8 de la un producător conscrat de cârlige. În cazul meu și al altor prieteni pescari, exemplul cârligului este Gamakatsu Specialist R. Cheia e să testăm fiecare combinație posibilă de momeală / cârlig.
Varianta următoare este aplicarea unei alice de plumb la unul, doi centimetri de ochetul cârligului, a cărei greutate optimă o veți afla doar prin testare și în funcție de gradul de flotabilitate al porumbului. Personal evit alica pentru că îmi îndepărtează rigul de ceea ce numim o prezentare naturală.
Ultima variantă și cea mai elegantă când vine vorba despre lestare, părerea mea, este pasta de plumb sau tungsten, cum mai este cunoscută. Se modelează foarte frumos tot așa, la unul, doi centrimetri de ochet sub forma unei bobițe, iar rigul nostru va sta ancorat corect pe substrat. La fel, cantitatea necesară de pastă diferă în funcție de flotabilitatea momelii, firul folosit și de cârlig. M.D.