În ultimul weekend din luna octombrie, se va trece la ora de iarnă. Astfel, în noaptea de 30 spre 31 octombrie, ceasurile vor fi date cu o oră înapoi, respectiv, ora 4.00 va deveni ora 3,00. Deși Comisia Europeană a propus, în 2019, renunțarea la ora de iarnă, până în acest moment în România nu s-a luat o decizie în acest sens.
Ar putea fi ultimul an când România trece la ora de iarnă după ce Comisia Europeană a cerut renunţarea la schimbarea orei, dar țara noastră nu a ratificat încă recomandarea. Mai precis, în martie 2019, Parlamentul European a votat în favoarea renunțării la practica de a regla ceasurile cu o oră primăvara și toamna începând cu 2021. Consiliul UE, după doi ani de analize, nu a formulat o poziție comună. Pentru ca noile reguli să devină lege a UE acestea trebuie convenite atât de Parlament cât și de miniștrii UE.
Din 1979 în România se schimbă de două ori pe an
În acest an, trecerea la ora de iarnă în România se face în noaptea de 30 – 31 octombrie, când ceasurile se vor da cu o oră înapoi, ora 04:00 devenind ora 03:00. În ultima noapte de sâmbătă spre duminică a lunii martie, se trece la ora de vară, care ajută oamenii să folosească lumina naturală mai mult timp, iar în ultima noapte de duminică din luna octombrie se trece la ora de iarnă. Acest sistem a fost instaurat în România, în anul 1932, iar practica a fost menţinută până în 1943, când legea trecerii la oră de vară nu a fost în vigoare. În 1979, s-a revenit la acest vechiul procedeu. Schimbarea orei de două ori pe an a apărut prima dată în Anglia la inițiativa lui Benjamin Franklin, în anul 1908. Scopul acestei schimbări era ca lumea să beneficieze de mai multă lumină în lunile călduroase de vară. Astfel, oamenii puteau să petreacă mai mult timp împreună, să se bucure de natură și să le rămână mai mult timp după ce terminau programul de muncă.
Schimbarea orei poate afecta organismul
Medicii susțin că schimbarea orei ne poate afecta organismul. Copiii și vârstnici sunt cei care resimt cel mai puternic această schimbare. Adaptarea completă a organismului la noul program se va întâmpla în aproximativ două săptămâni. Dacă te vei suprasolicita este posibil să ai diverse probleme de sănătate. Pentru a trece mai ușor la noul ritm, este bine să reduci consumul de stimulente, cum sunt cafeaua, ceaiul negru și orice fel de energizante. În acestă perioadă, indivizii devin trişti, lipsiţi de vitalitate sau irascibili. În plus, se confruntă cu insomnie, cefalee sau vertij, dar şi cu modificarea apetitului. Nu în ultimul rând, persoanele respective dau dovadă de o capacitate mai mică de concentrare, spun psihologii.
Țările care nu schimbă ora:
Potrivit publicației The Point of Change, mai mult de 100 de state de pe toate continentele au refuzat să se alinieze acestui„ordin mondial”, fie din motivele enumerate mai sus, fie din motive religioase sau alte motive pe care le-au considerat importante. De exemplu, Rusia a renunțat la schimbarea orei de vară pentru că mulți dintre cetățeni erau bulversați și nu mai aveau randament. În Africa, numărul țărilor care au adoptat această schimbare este foarte mic, astfel că doar Namibia, Tunisa și Egipt se bucură de schimbarea orei de două ori pe an. În America de Nord și America de Sud au refuzat schimbarea orei de vară Venezuela, Ecuador, Panama, Guatemala, Nicaragua, Columbia, dar și alte state mult mai mici. În, SUA, Arizona și Insulele Hawaii nu schimbă niciodată ora, rămânând pe același orar în orice anotimp. Acestora li se alătură Ontario, din Canada. Printre țările din Asia care nu-și schimbă niciodată ora, se numără Japonia, Vietnam, Afganistan, India, Singapore, Filipine, China și Coreea de Nord. În Europa, numărul țărilor care nu adoptă schimbarea orei de vară sunt puține, astfel doar trei state rămân cu același orar: Belarus, Rusia și Islanda. În Australia, se întâmplă exact opusul, ceasurile se schimbă doar în puține zone ale țării, în timp ce în Queensland și în Australia de Vest ora rămâne în tot cursul anului aceeași. M.Sandu
