- Studiu al Organizaţiei Salvaţi Copiii
Un studiu al Organizației Salvați Copiii arată că în România vârsta medie la nașterea primului copil în cazul mamelor adolescente din zonele rurale defavorizate din România este de 16 ani și de 18 ani la nașterea celui de-al doilea copil. Sunt tinere mame care, la nici 23 de ani împliniți, nasc deja al cincilea copil. Mai grav de atât tinerele mame au recunoscut că trăiesc din alocaţia copiilor, neavând un alt venit.
Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în anul 2019, în Argeș au fost înregistrate 475 de minore care au născut. Statistica la nivel naţional indica faptul că dintre cele 199.720 de nașteri din 2019, nu mai puţin de 749 provin de la mame cu vârste sub 15 ani, iar 17.933 de la mame cu vârste între 15 şi 19 ani. Dintre cele 749 de mame mai mici de 15 ani, 720 se aflau la prima naștere, iar 29 – la a doua naștere. Pe segmentul 15-19 ani, 13.291 de adolescente se aflau la prima naștere, 3.851 – la a doua, 710 – la a treia, 70 – la a patra naștere, iar 11 – la cel de-al cincilea copil.
Munca cu ziua este principala sursă de venit
Vârsta medie la nașterea primului copil în cazul mamelor adolescente din zonele rurale defavorizate din România este de 16 ani și de 18 ani la nașterea celui de-al doilea copil. Sunt tinere mame care, la nici 23 de ani împliniți, nasc deja al cincilea copil. În condițiile în care sarcinile timpurii pot avea consecințe majore asupra sănătății mamelor adolescente și a copiilor lor, ancheta sociologică realizată de Salvați Copiii relevă că 2 din 5 gravide adolescente din zonele rurale defavorizate din țara noastră nu au efectuat analizele recomandate în sarcină din cauza lipsei accesului la servicii medicale și a resurselor financiare. Mai mult, datele cercetării realizate de Organizația Salvați Copiii România arată că un procent covârșitor – 74% dintre gravidele sau mamele din aceste comunități – afirmă că principala sursă de venit a familiei este alocația copilului, în creștere cu peste 30 % comparativ cu perioada pre-pandemică. Deși munca cu ziua este principala sursă de venit pentru aproape jumătate dintre respondenți, 58% din totalul populației studiate și 66% dintre gravidele și mamele minore au dificultăți, de la începutul pandemiei, în a găsi munci ocazionale. Aproape 70% dintre respondenţi afirmă că locuiesc într-o casă cu cel mult două camere. Peste 60% dintre respondenți locuiesc în gospodării de 5 sau mai multe persoane. La nivelul întregului eșantion, doar 1/3 dintre respondenți afirmă că au grup sanitar în locuință, iar 9 din 10 persoane se încălzesc folosind sobele.
Vârsta medie a tatălui este 20 de ani
Studiul a fost făcută pe un eșantion de 640 persoane, dintre care 178 de mame sau persoane gravide cu vârsta sub 18 ani, în perioada iulie-august 2021. La nivelul întregului eșantion, 64% dintre respondenţi afirmă ca au primit informaţii cu privire la educaţia sexuală, procent mai ridicat comparativ cu 2019. Vârsta medie la prima naştere, la nivelul totalului eşantionului este de 16.3 ani, iar intervalul mediu între naşteri este de aproximativ doi ani. În cazul mamelor minore, vârsta medie la prima naştere este de 15.4 ani, cu o valoare minima de 13 ani. Vârsta medie a tatălului, la naşterea copilului, în cazul mamelor minore este cu aproximativ 5 ani mai ridicată, de 20.4 ani, cu valori cuprinse între 15 şi 40 de ani. În valori procentuale, tatăl este el însuşi minor doar în aproximativ 20% din cazuri, în majoritatea situaţiilor având vârsta cuprinsă între 18 şi 25 de ani. Ponderea utilizării metodelor contraceptive este de 13% în cazul eşantionului total şi de 12% în cazul gravidelor minore.
Din cauza pandemiei nu au putut procura alimentele necesare
Majoritatea gravidelor afirmă că au făcut între unul şi trei controale la medicul de familie și un număr similar de controale la medicul ginecolog. 73% dintre gravide trebuie să se deplaseze în altă localitate pentru controlul la medicul ginecolog. Comparativ cu rezultatele analizei din 2019, în perioada pandemică, numărul copiilor sub 5 ani internați în spital este mai redus. Acest fapt poate indica un acces mai scăzut la servicii medicale. Aproape 20% dintre respondenți nu au avut acces la medic sau medicamente în timpul pandemiei. 22% dintre respondenți nu au putut procura alimente sau bunuri de strictă necesitate ca urmare a situației pandemice. M.Sandu
