- Curierul zilei vă prezintă tehnicile de pescuit
Curierul zilei şi-a propus să vină în sprijinul pescarilor sportivi din judeţul nostru. În fiecare săptămână vă vom prezenta câte o baltă de pescuit din Argeş şi nu numai, tehnici de pescuit la diverse specii de peşti, nade, momeli şi monturi pentru prinderea acestora, reţete culinare pe bază de peşte şi cele mai importante legi în vigoare privind pescuitul sportiv. În ediția de astăzi vă vom prezenta ”Principiile de funcționare ale sonarului de pescuit”. Informaţiile sunt oferite de specialiștii de la Total Fishing, unul dintre cele mai renumite magazine din domeniul pescuitului.
Sonarul de pescuit este o unealta puternică în arsenalul unui pescar. Oferă detalii despre zona ce urmează a fi pescuită. Este modul prin care putem privi sub apă și putem analiza foarte multe informații. De la substrat și adâncime, până la temperatura apei și peștii. Dar pentru a ne aventura în lumea pe care sonarul o deschide, vă trebui să înțelegem cum funcționează.
Denumirea în sine(SONAR) este abrevierea termenilor Sound Navigation Ranging. În traducere, Variațiile Sunetului în Deplasare. Tehnica se bazează pe interpretarea valorilor unei unde sonore a carei reflexie este modificata de obiectele pe care le întâlnește. Reflexia poarta denumirea de ECOU.
Cum funcționează sonarul de pescuit
În pescuit discutam de sonarul activ. Spre deosebire de sonarul pasiv care DOAR “ascultă”(identifică) sunete produse de alte surse, versiunea activă EMITE și RECEPȚIONEAZĂ sunete. Acest lucru se realizează cu ajutorul unui emițător care generează un impuls electric. Impulsul urmează traseul către un CONVERTOR (transducer sau sondă sub alte denumiri) aflat în apă și care îl transformă în unda sonoră. Convertorul lucrează în doua sensuri. Transforma impulsul electric în unda sonoră și unda sonoră în impuls electric. Rezultatul astfel obținut ajunge într-o UNITATE DE CITIRE care interpretează și reprezintă GRAFIC modificările impulsului captat. Captat și nu EMIS!. Acest proces poate fi repetat și de 40 de ori pe secundă.
Sunetul se deplasează cu o viteza de 4 ori mai mare în mediul lichid decât în cel gazos. Acest lucru este posibil datorită distanței între atomi, la nivel molecular. Energia produsă de o undă sonoră care întâlnește un atom îl face să vibreze. Dacă distanța între atomi este mai mare, doar o parte din vibrația atomului afectat de sunet se transmite către cei din jurul sau.
Cu cât distanta este mai mică, cu atât vibrația ajunge la mai mulți atomi. Acesta este principiul prin care sunetul se “deplasează” . Este intuitiv că spatiile libere intre atomi în cazul lichidelor sunt mult mai mici, rezultând astfel într-o viteza mai mare de propagare.
Cu cât distanta intre atomi este mai mare, viteza sunetului este mai mica. Cu cât distanta intre atomi este mai mica, cu atât viteza este mai mare. ATENȚIE : viteza și nu distanța parcursă!.
Cum îmi setez sonarul de pescuit
Funcția de bază a unui sonar este cea de REPREZENTARE a mediului subacvatic. Mediul subacvatic este definit de masa apei și substrat. Undele sonore emise au rolul de a oferi parametrii legați de adâncime în primul rând și apoi de compoziție a substratului. Cu cât ținta (suprafață pe care o întâlnește o undă sonora în parcursul urmat) este mai densă (dură), cu atât reflexia undei sonore ( ecou) este mai mare și mai detaliată în informații. În funcție de locația unde va fi exploatat, sonarul de pescuit poate fi setat pentru a monitoriza anumiți parametrii. Aceștia sunt o serie complexă de informații care ajuta pescarul să înțeleagă, să interpreteze și să acționeze optim în partida de pescuit. Tehnologiile implementate în sonarul de pescuit oferă utilizatorilor mai multe moduri grafice de reprezentare a mediului subacvatic.
Sonarul in modul clasic 2D
Reprezentarea grafică este în 2 dimensiuni (2D). Are la bază trei frecvențe de lucru. 50 Khz, 83 Khz și 200 Khz. Aceste unde se propagă în apă sub formă de con. Au capacitatea de întoarce semnale a căror reprezentare grafica este simplistă. Informațiile despre ținte (obiecte întâlnite de undă în traseul emis) sunt reprezentate în palete de culori gândite să separe datele obținute. Sunt asociate culori nivelului de rezonanță (densitatea materiei întâlnită). Fiind un cumul de ecouri captate dintr-o suprafață de forma unui con, anumite “detalii” vor fi neclare. Cu cât baza conului este mai mare, cu atât capacitatea de captare a undelor scade și implicit informația pe monitorul sonarului de pescuit este mai slabă. Se pierd detalii, peștii nu vor fi reperați sau copacii aflați pe substrat nu vor fi separați și reprezentați distinct de fundul apei. Tehnologia CHIRP însă ameliorează o parte din minusurile expuse mai sus. Undele emise de convertor (transducer) nu mai sunt singulare, ci sub forma unui puls de unde comprimat de înaltă frecvență. Cu cât este frecvența mai înaltă, cu atât mai bine primim în unitate informații. Detalii mai exact. Și dacă la rețetă adaugăm nu o undă, ci un cumul de unde comprimat sub forma unui puls, atunci e lesne de înțeles și intuit faptul că nivelul de informații captate este unul bogat. Astfel avem low CHIRP, medium CHIRP și high CHIRP. Adică puls de unde 50Khz, 83 Khz și 200 Khz. Detalii, detalii și din nou detalii !
Reprezentarea peștilor pe sonarul de pescuit
Peștii sunt reprezentați sub forma de arcuri pe interfață clasica 2D. De ce arcuri poate vă întrebați. Evidențiam la început faptul că sunetul se deplasează diferit în apă față de aer. În apă, singurele forme gazoase existente sunt supuse presiunii. Acest lucru face că atomii să fie mai apropiați între ei. Găsim formațiuni gazoase în vezica peștilor. Este organul care le permite să își ajusteze greutatea cu nivelul adâncimii la care se poziționează. Pulsul emis de un transducer care întâlnește în traiectul de deplasare un pește, vă reflecta VEZICA acestuia înapoi spre sonarul de pescuit. Va fi redat cu o culoare care exprimă o țintă cu masa dură. Modul în care un pește “intra și iese“ din con se va reflecta în reprezentarea grafică. Cu cât viteza de deplasare a bărcii este mai ridicată, cu atât incidența între pulsul de unde sonore și tintă este mai mică. Cu alte cuvinte arcul se va îngusta și poate fi exprimat ca un simplu punct. Modul 2D este ideal pentru identificarea peștilor sau bancurilor de pești aflați la o distanță de MINIM 1 metru de substrat. În cazul în care urmăriți spre exemplu șalăul, în reprezentarea 2D va fi greu de identificat. La fel că și somnul. Sunt pești bentonici, iar sonarul de pescuit nu are capacitatea să îi separe de substrat. Pot să fie reprezentați prin forma unei denivelări pe substrat. Poate fi un pește și tocmai l-ați ratat.
Sonarul în modul Downscan
Rămânem tot în reprezentare grafică 2D, dar la un alt nivel. Scanarea în vertical (la fel că și în modul clasic de care am discutat mai sus) este principiul de bază. Acest mod funcționează pe două frecvențe: 455 Khz și 800 Khz. Se păstrează regula de bază: cu cât mai înaltă frecvența, cu atât mai detaliată redarea, DAR suprafața scanată mai MICĂ! Spre deosebire de modul clasic, detaliile oferite sunt uluitoare. Se identifică precis copaci pe substrat, crengi, bolovani sau vegetație. Peștii însă sunt exprimați sub forma de puncte, nu de arcuri. Fiind frecvențe mult mai înalte, conul se modifică iar informația este mult mai precisă. Pot fi cazuri însă când peștii aflați în masa apei care se intersectează cu suprafață scanată, să fie reprezentați extrem de bine.
Sonarul în modul Sidescan
Această funcție este mult mai avansată și recomandată în același timp. Oferă o imagine 3D asupra substratului. Detaliile sunt impresionante. Nici peștii nu sunt evitați. În anumite situații, nu numai că sunt reprezentați cu fidelitate ridicată, dar se poate obține pe monitor umbra acestuia pe substrat!. Este o “umbră sonoră”. Fiind un puls la frecvențe de până la 1200 Khz, zonele din jurul țintei (peștelui mai precis) sunt scanate și straturile de informații captate de transducer suprapuse. Așa apare o pată neagră sub pește care poate fi denumită generic umbră. Este o informație care ne oferă o idee despre adâncimea la care se află peștele în cauză. M.D.
