- Curierul zilei vă prezintă tehnicile de pescuit
Curierul zilei şi-a propus să vină în sprijinul pescarilor sportivi din judeţul nostru. În fiecare săptămână vă vom prezenta câte o baltă de pescuit din Argeş şi nu numai, tehnici de pescuit la diverse specii de peşti, nade, momeli şi monturi pentru prinderea acestora, reţete culinare pe bază de peşte şi cele mai importante legi în vigoare privind pescuitul sportiv.
În ediția de astăzi vă vom prezenta a doua parte din ”Localizarea crapilor în funcție de tipul de apă pe care pescuim”. Informațiile sunt oferite de Ionuț Constantinescu, campion național la crap, specialistul crapmania.ro, unul dintre cele mai bune site-ul de profil din România.
Localizarea pe bălți și canale publice
Apele publice reprezintă categoria de suprafețe de apă cele mai predispuse braconajului. Indiferent că discutăm de localizarea crapului ori a altor specii, lipsa braconajului în zona pe care intenționăm să pescuim este un criteriu esențial în vederea unei partide reușite.
Eliminând acest flagel, următorul lucru pe care trebuie să îl luăm în considerare este aglomerația. Locurile pescuite intensiv nu vor fi locuri ideale pentru crapi. Mustăcioșii caută liniștea în multe momente și de-a lungul anilor capătă un obicei în a se feri de astfel de porțiuni. Așadar, cuvântul cheie este izolarea. Cu cât pescuim în locuri lipsite de presiune, cu atât șansele de a prinde cresc considerabil. De asemeni, dacă pescuim la distanțe reduse trebuie să fim cât mai silențioși. Crapii suspicioși ne pot simți prezența și astfel ne vor ocoli, principiu valabil deopotrivă și pentru apele curgătoare.
Pe lângă factorii umani, localizarea crapilor pe apele publice stătătoare se va face în funcție de criteriile clasice și anume : existența structurilor, găsirea zonelor cu hrană naturală, adâncimi, condiții meteo, anotimp șamd. Singura diferență față de apele private în ce privește localizarea crapilor, este că peștii vor fi mult mai prudenți decât cei care nu au avut de-a face cu braconajul, fiind astfel ceva mai greu de prins și de găsit. Experiența acumulată în pescuitul pe astfel de ape, ne va ascuți simțurile și ne va determina să înțelegem mult mai bine modul de viață al crapilor și influența negativă a oamenilor asupra lor.
Localizarea pe lacuri cu suprafața mare și baraje
Primele două lucruri care îmi vin în minte când se discută despre localizarea crapilor pe ape cu suprafețe generoase sunt : vântul și adâncimile.
Factorul cu influența cea mai ridicată pe astfel de ape este de departe direcția vântului. Crapii de regulă circulă în bancuri pe lacurile mari și baraje, aceștia fiind împinși de vânt în diferite direcții. Aflați în permanentă mișcare în căutarea hranei naturale, crapii vor patrula lacul în funcție de zonele pe care vor găsi mâncarea purtată de vânt.
Adâncimile reprezintă al doilea criteriu ca importanță în ce privește localizarea crapilor pe lacurile mari. Unele din aceste lacuri pot avea porțiuni cuprinse între 50-100 m sau poate chiar mai mult cu apă extrem de mică raportată la media lacului, zone în care cel mai probabil nu vom găsi crapi. La polul opus se află locurile cu adâncimi extreme, locuri în care presiunea apei determină crapii să nu le viziteze. Cel mai probabil, crapii îi vom localiza pe adâncimi medii, cu mici excepții.
În afară de vânt și adâncimi pentru a localiza crapii vom ține cont și de condițiile atmosferice, structurile submerse (dacă există), perioada anului în care ne aflăm și de ce nu informațiile oferite de alți pescari. Când vorbim de întinderi mari de apă ce pot fi greu de acoperit, feedback-ul pescarilor poate fi un mare atuu, deoarece astfel vom avea un punct de plecare în a ne alege corect locul de pescuit.
Localizarea pe Dunăre și râuri
Dunărea și râurile sunt la rândul lor ape publice. Așadar, factorul uman va influența considerabil pescuitul pe aceste ape. Evitarea zonelor braconate și aglomerate constituie adesea premisele unei partide reușite.
Localizarea crapilor se va realiza conform principiilor descrise mai sus (anotimp, cartografierea substratului, condiții meteo șamd). Diferența semnificativă în ce privește localizarea față de apele stătătoare constă în existența curentului submers.
Curentul submers va determina o poziționare a crapilor în funcție de intensitatea acestuia. De regulă, crapii vor fi localizați în zonele cu un curent slab sau moderat, curenții puternici fiind mai degrabă specifici peștilor răpitori.
Locurile fierbinți pe apele curgătoare din punctul meu de vedere întrunesc 3 condiții de bază : curent slab sau mediu, existența unei structuri submerse și hrană naturală.
Structurile (copacii scufundați, pragurile, gropile șamd.) oferă crapilor protecție față de curentul principal al apei și hrană adusă de curent ori dezvoltată local (scoici, larve etc). O altă zonă de interes pentru crapi o reprezintă anaforul (porțiune cu un curent invers față de curentul principal). La baza anafoarelor crapii vor găsi hrană purtată de curent.
Un aspect foarte important ce trebuie menționat este că toate aceste locuri sunt ideale pentru nădire. Curentul apei face ca uneori nădirea să devină una destul de dificilă, mai ales la Dunăre. Structurile, dar și anafoarele au rolul de a reține o parte din cantitea de nadă introdusă în apă. De aceea circuitul hranei naturale aduse de curent trebuie să fie urmat și de nada aruncată de pescari. Dacă nădim în curentul principal, departe de praguri sau orice alte obstacole ce pot reține particulele de nadă, nu vom pescui eficient, deoarece în scurt timp nada se va îndepărta de zona în care plasăm monturile.
De asemeni, gurile de vărsare ale râurilor pot fi în anumite perioade zone ideale pentru crapi și alte categorii de pești. În special pe durata verii, aceste porțiuni vor fi căutate pentru oxigenarea mai bună a apei și hrană.
Alți factori care influențează localizarea crapilor pe ape curgătoare sunt nivelul apei (cota) și turbiditatea.
Dacă cotele apelor au variații semnificative (cresc sau scad brusc) pescuitul crapului devine unul destul de dificil, deoarece peștii preferă nivelul constant al apei. Crapii se vor deplasa de la un loc la altul, poziționarea lor fiind mai greu de anticipat. Dacă pescuiți la Dunăre, consultați cotele apelor Dunării. Turbiditatea este iarăși un factor ce afectează modul de hrănire al crapilor. Apele tulburi nu sunt nici pe departe la fel de productive precum cele limpezi, problema localizării complicându-se în cazul apelor cu grad redus de vizibilitate. M.D.
