- Curierul zilei vă prezintă tehnicile de pescuit
Curierul zilei şi-a propus să vină în sprijinul pescarilor sportivi din judeţul nostru. În fiecare săptămână vă vom prezenta câte o baltă de pescuit din Argeş şi nu numai, tehnici de pescuit la diverse specii de peşti, nade, momeli şi monturi pentru prinderea acestora, reţete culinare pe bază de peşte şi cele mai importante legi în vigoare privind pescuitul sportiv.
În ediția de astăzi vă prezentăm ultima parte din ”Abordarea partidelor scurte de pescuit la crap pe Dunăre”. Informațiile sunt oferite de Ionuț Constantinescu, specialistul claumarpescar.ro, unul dintre cele mai bune site-uri de profil din țară.
Nadele recomandate
Despre nade și momeli s-au scris foarte multe materiale. Tot ce pot să vă spun este că nu există nade și momeli minune, iar la un moment dat este posibil ca o categorie să fie superioară alteia.
Legat de nade, crapul de Dunăre nu este unul tocmai pretențios. Nadele pe bază de cereale, mamăliga, porumbul, cânepa sau alte tipuri de cereale sunt pe placul crapilor. Atât timp cât nada este una de calitate, dacă avem pești în zonă cu siguranță vom reuși să le atragem atenția cu ajutorul nadei.
În ce privește alegerea nadelor, mizez de regulă pe nade cerealire de culoare galbenă și arome dulci, fructate sau cu miere, vanilie, șamd. Galbenul este culoarea care de-a lungul anilor mi-a adus cele mai bune rezultate. În funcție de curent putem îngruna nada cu mămăligă, ttx, porumb sau alte cereale. Pe momitor ne vom asigura că nada rezistă ceva timp, iar pentru coșulet vom folosi o nadă sitată care să lucreze corect, fiind eliberată treptată de curent.
Și despre boilies-uri s-a discutat destul de mult. Vorbind totuși de partide scurte, pot fi eficiente doar în locurile pe care se pescuiește regulat cu acest tip de momeală (de ex. unele porțiuni ale Deltei Dunării).
Momelile de cârlig
Momelile de cârlig le vom alege în funcție de talia crapilor vizați, specificul locului pe care pescuim și tipul monturii. Indifirent de toți acești factori niciodată nu-mi lipsesc din trusa de momeli : mămăliga, porumbul preparat sau de conservă, porumbul artificial, pop up-urile și wafters-urile.
Nu trebuie să ne ferim de momelile moderne, ce sunt mai degrabă specifice bălților. Fără doar și poate dau randament excelent și pe Dunăre.
În schimb, va fi necesară următoarea distincție. Mămăliga, porumbul natural sau boilies-urile sunt momeli de nutriție ce pot prinde crapi chiar și atunci când sunt pescuite cu plumb simplu. În schimb, momelile flotante precum porumbul artificial, pop up-urile sau wafters-urile funcționeză doar în combinație cu momitoare și coșulețe. Fiind momeli artificiale, acestea nu reprezintă hrana naturală pentru crapi. Cumva, având nada în preajmă, crapul le va asimila ca fiind parte din hrană și datorită flotabilității vor fi mai ușor de aspirat decât momelile scufundătoare.
Când vine vorba de partide de scurtă durată mă bazez pe : pătrățică de mămăligă, porumb, natural sau artificial, (1-2 boabe), pop up-uri mici (8-10 mm), pelete flotante (6-8 mm) sau wafters-uri (6-10 mm) , combinându-le uneori cu momeli vii pentru un plus de atracție.
Dimensiunea momelilor
Dimensiunea momelilor variază în funcție de talia peștilor pe care vreau să îi prind. De aceea prefer momelile mici, capabile să producă trăsături rapide. Pescuind astfel mai prind și carași, plătici ori alte specii. Rămân totuși la ideea că este mai bine să prindem 10 carași și plătici dar și 3-4 crapi, decât niciun caras/plătică sau crap.
Un alt atuu al momelilor flotante, în special al porumbului artificial despre care nu se vorbește este acela că rezistă excelent împotriva racilor. Am pescuit adesea pe zone în care racii reprezentau o problemă, celelalte momeli de cârlig rămânând destul de puțin pe firul de păr sau pe cârlig.
Toate momelile de mai sus se pretează pentru forfacele cu fir de păr. Totuși cu unele putem pescui și direct pe cârlig, precum mămăliga sau porumbul de conservă.
Echipamentul ideal
Echipamentul utilizat trebuie să fie unul robust. Cum în pescuitul practicat pe Dunăre nu necesită distanțe ridicate, firele subțiri pe mulinete nu își au rostul. Dacă optez pentru un pescuit la feeder, mă bazez în principal pe feedere de 3.9 m cu putere de aruncare de minim 120-150 gr, echipate cu mulinete de 5000-6000 ce prezintă agrenaje puternice . Un feeder lung, deși aparent incomod mă va ajuta enorm în dril, să trec peștii peste prag și să îi feresc de obstacole submerse.
Firul meu preferat pentru pescuitul la Dunăre este Claumar Invisiline, un fir rezistent la abraziune, uzură și nod. Pentru feeder recomand grosimile de 0.28-0.30 mm, iar în cazul lansetelor de crap sau staționar, cele de 0.35-0.40 mm (dacă pescuim în zone cu agățătură masivă putem miza și pe grosimi mai ridicate).
În ce privește lansetele de crap, din nou sunt fanul celor lungi de 3.6-3.9 m cu putere de aruncare între 3-4 lbs. În funcție de curentul apei voi pescui cu lansete mai permisive sau mai dure. Pentru pescuitul din barcă și cel de pe mal în zonele în care nu putem folosi lansete lungi, am pregătit 2 seturi de 2.7 m – 3m, pe care le folosesc totuși ceva mai rar. Principalul motiv, l-am prezentat mai sus și anume că o lansetă lungă ne va ajuta mai mult pe parcursul drilului decât una scurtă.
Strategii de pescuit
Iată că am ajuns și la strategiile de pescuit. Înainte de a creiona o strategie, pe lângă informațiile legate de cote, temperatura apei, evoluția vremii, încerc să discut și cu alți pescari care au frecventat zona pe care vreau să merg. Cu cât ne preocupăm mai mult de aceste aspecte, cu atât șansele partidei cresc.
Cu excepția partidelor de 24 h, bagajeria necesară pescuitului este destul de minimalistă. Dacă dispun de mai multe locuri de pescuit, îmi doresc să mă pot muta ușor. Pescuitul de căutare, cu nadă puțină și încercarea mai multor locuri este foarte practicat în cazul partidelor efectuate din barcă dar poate fi aplicat și de pe mal.
În schimb, dacă nu intenționez să schimb locul pe care pescuiesc, tactica va fi alta. Cum de multe ori putem avea crapii în zonă, evit să nădesc în debutul partidei.
Cum se face nădirea
Primele 1-2 ore sunt de așteptare. Dacă apar trăsăturile nădirea va fi una progresivă, doar din coșuleț / momitor având grijă să transport o cantitate suficientă de nadă pentru a-i putea ține pe loc.
În situația în care nu apar prezentări, este timpul pentru a efectua o nădire. Câteva rachete cu porumb, nadă, mămăligă șamd, sau coșuri de nădire sunt mai mult decât suficiente pentru o atracție rapidă a crapilor.
În zonele cu apă mică și curent slab prefer racheta deoarece mă ajută să transport mai multă nadă într-un timp mai scurt și nada nu va fi purtată departe pe substrat. Pe de altă parte, în locurile cu adâncime și curent ridicat, coșulețele cu diametru mare sunt indicate, deoarece vor elibera nada în momentul în care ajung pe substrat, ci nu în suprafața apei cum se întâmplă în cazul rachetei.
Un alt timp de nădire, destul de popular este cel cu bulgări, tip de nădire pe care îl evit în partidele scurte datorită zgomotului pe care îl produce.
O altă tactică eficientă practicată de pescari este nădirea unui loc de pescuit pe parcursul mai multor zile. Deși nu este la îndemână oricui, strategia funcționează excelent. Dacă pescuim timp de 4-5 ore, sau poate chiar mai mult, timp de câteva zile la rând pe același loc, șansele de a prinde cresc pe zi ce trece. La finalul fiecărei partide este recomandat să nădim, pentru a ne asigura că peștii vor râmâne cât mai mult timp în zonă, știind că vor avea hrana asigurată.
În general, strategiile pe care le aplic la Dunăre sunt bazate pe localizarea peștilor, finețea monturilor, calitatea nadelor și nădirea eficientă.
Monturile fine și momelile mici sunt clar cele care aduc cele mai multe trăsături, dar în același timp pot rata și crapi capitali. Important este să luăm în considerare ce ne dorim de la partida de pescuit. Să prindem trofee, folosind monturi solide, având și posibilitatea de a nu avea trăsături, ori să ne bazăm pe finețe, șansele ca reușita partidei fiind astfel crescute? M.D.
