Astăzi, 3 mai, se sărbătorește Ziua Mondială a Libertății Presei. A fost proclamată de către Adunarea Generală a ONU, în 1993, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de-a XXVI-a sesiunii a Conferinței Generale a UNESCO în 1991. Această zi este un prilej pentru a încuraja şi dezvolta iniţiative în favoarea libertăţii de expresie şi de a consolida statutul libertăţii de expresie în întreaga lume. Cu acest prilej am discutat cu directori de publicaţii din judeţul nostru. Opiniile lor le puţeţi citi în materialul de mai jos.
Ziua Mondială a Libertății Presei a fost declarată pentru a conștientiza importanța libertății presei și a reaminti guvernelor obligația lor de a respecta și susține dreptul la libertatea de exprimare consacrată în temeiul articolului 19 din Declarația Universală a Drepturilor Omului din 1948 potrivit căreia: “Orice om are dreptul la libertatea exprimării opiniilor; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum și libertatea de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei prin orice mijloace și independent de frontierele de stat”. Ziua Internaţională a Libertăţii Presei este o zi de reflecţie în rândul profesioniştilor din media asupra implicaţiilor libertăţii de expresie şi a eticii profesionale. În România, ziua este marcată din anul 2000, la iniţiativa Agenției de Monitorizare a Presei în colaborare cu Asociația pentru Protejarea și Promovarea Libertății de Exprimare și Centrul pentru Jurnalism Independent.
Peste 30 de publicaţii în Argeş
În perioada comunismului în ţara noastră, ziarele centrale erau Scânteia, România Liberă, Scânteia Tineretului şi anumite săptămânale de cultură, cum ar fi: Flacăra, Lumea, etc. Toate ziarele se tipăreau în Casa Scânteii, unde erau şi redacţiile. În judeţul nostru, mulţi îşi amintesc de Secera şi Ciocanul, un ziar care se alăturase presei în ţară, în propaganda comunistă. După Revoluţia din 1989, în judeţul Argeş a apărut Argeşul Liber, urmat de Curierul zilei, Jurnalul de Argeş, Ancheta şi altele. În timp, numărul ziarelor print a crescut simţitor, după care, multe au început să dispară de la chioşcurile de ziare şi au trecut în online. În prezent în judeţul Argeş, sunt în jur de 30 de ziare print şi online. Sunt mai puţin de 10 publicaţii print în timp ce al publicaţiilor online este de peste 20. De asemenea, mai sunt 8 televiziuni locale: Curier Tv, Antena 3 Piteşti, Argeş Tv, Muscel Tv care emit prin calbu şi televizuni care emit online: Clar Tv, Profit…
Marilena Baraţă: „Instituţia presei se diluează”
Marilena Baraţă, preşedintele Trustului de Presă „Curierul zilei”: „Condiţia presei în România este diferită: presa centrală are un statut, presa locală are alt statut. Presa centrală trăieşte foarte bine pe bani mulţi de la ministere, de la buget, presa locală nu are nicio sursă de venit, decât agenţii economici care sunt din ce în ce mai puţini. Rezultă că se doreşte suprimarea presei locale deşi este izvorul presei centrale. Dar, tortul trebuie să-l mănânce doar ei! Aşadar, în curând, nu va mai fi presă locală şi va rămâne doar presă centrală trasă de sfori în funcţie de cine plăteşte. Sigur, peste tot în lume există presă de drepta, presă de stânga, acceptată, ştiută! Şi în România s-au separat apele, începând cu pandemia când erau antivaccinişti şi provaccinişti, iar acum continuă cu antiputinişti şi proputinişti. Din păcate, odată cu avântul tehnologiei, care este un lucru bun, oricine are acces pe internet, poate fi aşa-zis jurnalist sau instituţie de presă deşi încalcă orice reguli cu privire la a face presă. Cu alte cuvinte, instituţia presei se diluează şi nu mai poate reprezenta ceva foarte serios şi anume a patra putere în stat!”
Constantin Neguţ: „Presa scrisă asemenea unei albinuţe”
„Presa scrisă liberă pot să o asemăn cu o albină care polenizează. Cu alte cuvine, omenirea nu s-ar putea lipsi niciodată de presă ca și de albinuțe. Din păcate, nu le prevăd un viitor strălucit! Ținând cont de invazia rețelelor de socializare, a site-urilor, blog-urilor, presa scrisă este sugrumată și ușor, ușor, importanța ei va dispărea. Exceptând foarte multe cazuri în care presa internațională și românească se implică în jocuri politice, rămâne o mică parte care se luptă pentru adevărul care îi interesează pe cetățeni. La noi în țară, presa scrisă împreună cu sindicatele au fost distruse de regimuri politice. Asta pentru că erau greu de controlat și cum nu puteau fi manevrate s-a ales varianta distrugerii. Presa scrisă nu se mai poate finanța din bani privați, iar majoritatea conducerii sindicatelor din țară au fost corupte. În concluzie, așa cum albinele sunt în pericol din cauza schimbărilor climatice, nu văd cu ochi buni nici viitorul presei scrise”, director Curierul zilei, Constantin Neguț.
Gheorghe Smeoreanu: „Libertatea presei e ca libertatea omului”
Gheorghe Smeoreanu, director Criterii.ro şi editorialist: „Libertatea presei e ca libertatea omului: ai bani, ești liber, nu ai bani, libertatea ta se restrânge, nu e greu de înțeles asta. Cum funcționează libertatea presei în România ? Iată cum. La centru, capitalul străin influențează politica editorială prin campanii publicitare, iar ambasadele și serviciile unor parteneri strategici supraveghează bunul mers al lucrurilor. Ca un exemplu, de curând, cineva cerea ca multinaționalele să nu se mai promoveze la un anumit post de televiziune pe motiv că acolo ar fi lansate mesaje neconvenabile. Totuși, mare noroc cu finanțarea partidelor parlamentare, care la rândul lor finanțează presa centrală. Despre ce libertatea mai poți vorbi însă în aceste condiții ? În teritoriu, ca să nu zic provincie, că sună rău, doar capitalul românesc, administrațiile și unele partide sprijină presa. Follow the money și vezi câtă libertate mai rămâne în joc. De observat că și marea presă a democrațiilor vechi stă la fel de prost cu libertatea, iar ziare și televiziuni la care le uitam ca la icoană au ajuns să semene , cel puțin vag, cu presa comunistă. Totuși, în aceste condiții dificile, cu analfabetismul care sporește, cu trecerea de la ”învățăți, învățați, învățați !” la ”jucați, jucați, jucați !” nu trebuie să uităm că libertatea, chiar constrânsă din exterior, rămâne o stare de spirit, ceea ce ne salvează ca ziariști.”
Camelia Bădulescu: „Presa este atât de liberă cât își propune să fie”
Camelia Bădulescu, director săptămânalul Ancheta: ”Libertatea presei este condiția libertății societății. O valoare sensibilă, greu de câștigat și greu de păstrat, dar extrem de importantă pentru starea de “sănătate” a oricărei națiuni. Având în vedere multitudinea și dinamica mijloacelor de informare, impactate semnificativ de dezvoltarea spațiului online, presa este atât de liberă cât își propune să fie! Au dispărut condiționalitățile și corsetele anilor în care vorbeam doar despre tipar și o televiziune înregimentată. Acum, jurnaliștii au toate posibilitățile de a-și face meseria liber, rapid, necondiționat. E doar o chestiune de conștiință și de voință. În ceea ce priveste relația dintre libertate și finanțare, aceasta este pe cât de controversată, pe atât de nuanțată, întrucât ține de modul de organizare, politica internă și interesele fiecărui editor. Nu cred în generalizări și nici nu este sănătos să le aplicăm. Important este să ne păstrăm obiectivele profesionale și să nu uităm niciodată de importanța socială a misiunii noastre publice.”
Mihai Golescu: „Puterea se câștigă prin forța cuvintelor”
Mihai Golescu , director ziarul Argeșul: ”Eu unul cred că presa nu va dispărea. Nu! Dar din păcate ea este în declin cultural. Dar își va reveni! Fiindcă lumea asta este pusă în mișcare de cuvânt. Churchill avea o vorbă: ”Singurele lucruri care durează veșnic sunt cuvintele!” O spunea un om care a dominat lumea cu inteligența sa practică. Și astăzi puterea se câștigă prin forța cuvintelor. Rostite sau scrise, cu ele organizezi lumea. Ele sunt instrumentele democrației. Fără presă nu prea e loc de democrație. Fără presă, vorbită, de imagine dar și scrisă… Nu reflectezi asupra cuvântului scris, nu poți gândi eficient. Nu gândești, nu evoluezi, nu comunici cu partenerul, nu te înțelegi, Concluzia: vom avea în continuare parte de presă chiar și în perioadele de dictatură, fiindcă presa este cea care ”dă foc” lumii obișnuite, condamnate să trăiască în inerție. Ori presa mai ales cea scrisă este dușmanul inerției. Cu ea mergem înainte!”
Gabi Grigore: ”O meserie frumoasă, dar din ce în ce mai grea!”
Gabriel Grigore, redactor șef Jurnalul de Argeș: ”Ca în fiecare an pentru breaslă, Ziua Presei trebuie să fie un motiv de bucurie și un imbold să mergi mai departe în această profesie foarte frumoasă și cu multă adrenalină, dar din ce în ce mai grea și ostracizată de puternicii zilei. Din păcate, 3 mai prinde anul acesta presa în condiții de mare austeritate, de agresiune crescândă asupra ei. Din fericire însă, mai există oameni, cum suntem și noi la Jurnalul de Argeș, dispuși să o practice și să se pună în slujba interesului public. La Mulți Ani celor de la Curierul zilei, cât și tuturor celor din media locală și națională”.
M. Sandu, S. Mihai, M. Duinea
