- Din punctul meu de vedere
Prin vene ne curge minciuna, respirăm falsitate și ne hrănim cu post – adevăr.
În fiecare seară de vineri, mă întorc acasă târziu, după emisiunea pe care o fac la VTV din Râmnicu Vâlcea. De când mă știu, aparițiile la televizor la ore târzii îmi provoacă insomnie. Așa și de data asta, prin urmare, pe la miezul nopții, am intrat pe Netflix cu gândul de a vedea un film ușor care să mă tragă la somn.
Am apăsat pe serialul ”Adela”, o telenovelă. Trebuie să spun că nu văzusem o telenovelă în viața mea. Vai de capul meu, mi-am zis, după minunata ecranizare a superbului roman ”Adela” de Garabet Ibraileanu, în regia lui Mircea Veroiu, cu George Motoi, Marina Procopie și Valeria Seciu, am ajuns să mă uit la o telenovelă cu același nume.
Ei bine, surpriză, mare surpriză ! Telenovela ”Adela” ridică vălul de pe o serie întreagă de minciuni și ne servește adevărul gol – goluț, așa cum îl știam înainte de a se prăvăli peste noi post – adevărul.
Să vedem, mai întâi, ce ne spune nouă propaganda.
Ne spune că zestrea genetică nu prea are importanță în diferențele dintre oameni, că nu mai există imbecili și ființe normale la cap, că nicio etnie nu este predispusă la hoție și minciună, că mahalaua poate forma caractere la fel ca mediile sociale elevate, că nu contează studiile.
Ce ne spune nouă, acum, această telenovelă.
Discret și acoperit, în sensul în care spunem că e bine să ții oala cu lapte acoperită, telenovela ”Adela” ne spune că oamenii se deosebesc în funcție de calitatea părinților, a familiei din care provin, că dacă ești prost, atunci ești prost, că există sub-culturi care favorizează înșelătoria și manipularea, că periferia deformează caracterele, că e foarte important să ai o școală de calitate la bază deoarece ea informează, dar și formează caractere.
Telenovela ”Adela” este o replică dată progresismului și neo-marxismului.
Patronul unei televiziuni de importanță națională află că este tatăl unei fete crescute la Butimanu. Merge la familia adoptivă pentru a-și recupera copilul, numai că idioții vor să îi plaseze pe fata lor, nu pe cea pe care o primiseră, pe bani grei, ca să o crească. Mogulul primește așadar o fiică cu apucături golănești, intrigantă și avară, o mitocancă în sensul cel mai rău al termenului. Adevărata sa fiică este inteligentă, sensibilă, plină de caracter.
Așa după cum observați, avem de a face cu desfășurarea unei povești strict telenovelistice pe care în mod normal nu ai da două parale dacă ești iubitor de filme bune. Numai că telenovela noastră nu se sfiește să transmită valori adevărate, nu pe cele false scornite de corectitudinea politică.
De pe Wikipedia aflăm că ”Adela” este un serial românesc, produs de Ruxandra Ion, prin compania Dream Film Production pentru Antena 1, ce a avut premiera pe 14 ianuarie 2021. Este o adaptare a serialului turcesc Bahar, ”Viață furată”. Este regizat de Radu Grigore, Ruxandra Ion și Bogdan Michael Dumitrescu. Eu aș adăuga că telenovela noastră are o mulțime de scenariști, fiindcă unul singur nu ar fi reușit să scrie în ritmul potrivit scenariul pentru cele 48 de episoade.
Cam multe episoade și cam facilă povestea.
E adevărat, însă meritul uriaș al acestui film este că nu e corect politic absolut deloc, promovează acele adevăruri vechi, cu care eram obișnuiți înainte de a ne veni din Vest prostiile egalitariste, neomarxiste.
În același timp, nu poți să nu îi admiri pe scenariștii care, din când în când, fac concesii, intrând într-un fel de dialectică menită să ascundă adevărate lor intenții. Îți spui în sinea ta că dacă nu ar fi procedat astfel, ar fi luat amenzi de la Consiliul Național al Audiovizualului sau poate că telenovela noastră ar fi fost chiar interzisă.
Nu te joci cu Big Brother.
Încă mai urmăresc telenovela ”Adela”, până în momentul în care scriu aceste rânduri, am reușit să văd doar jumătate dintre episoade. Când deschid televizorul, simt că iau o gură de oxigen, că mă întorc în timp, când albul era alb și negrul era negru, când adevărul și miciuna erau ca apa și uleiul.
Dacă treci pe canalele de știri, te întorci imediat în prezentul în care un actoraș de scheciuri porno stabilește soarta Europei, când președintele unei țări cândva de vis este dovedit că ia șpagă, când actrițe de culoare joacă pe Albă ca Zăpada, când plagiatorii conduc guverne și ministere.
Serialul românesc este adaptarea unui serial turcesc, semn că pe la noi prin Vest minciuna e cucoană mare, în vreme ce alte culturi își văd în continuare de treaba lor.
Am intitulat editorialul precedent ”Articol rezervat în exclusivitate intelectualilor”, formulă care i-a iritat pe cei care nu i-au înțeles ironia. Mă mănândă buricele degetelor să dau acestor rânduri titlul ”Articol rezervat în exclusivitate proștilor”, măcar pentru faptul că numai proștii se uită la telenovele.
Recunosc că sunt un prost, unul dintre aceia care nu refuză niciodată nicio experiență de cunoaștere, care nu are nicio prejudecată, care știe că cele slabe le vor rușina pe cele tari și cele nebune pe cele înțelepte.
Acestea fiind zise, vă doresc vizionare plăcută, dacă se poate, mai întâi vedeți ”Adela” lui Veroiu, după Ibrăileanu, apoi ”Adela” de pe Netflix, după serialul turcesc.
Faceți, vă rog, o călătorie înapoi, o întoarcere spre adevăr.
Și să aveți o săptămână bună.
Gheorghe Smeoreanu
(Această rubrică apare în zilele de luni și joi)
