Sporurile pe care le primesc angajații de la stat ar urma să fie scăzute de la 30% la 20% prin noua Lege a salarizării, intenţia fiind aceea de a avea cât mai puţine sporuri. M.D.
Anunțul a fost făcut acum câteva zile de ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Simona Bucura-Oprescu.
”Nimeni nu poate depăși salariul președintelui”
“Dacă până acum aveam plafon de 30% ca anvelopă de sporuri la nivel de instituţie, acum vor putea fi acordate maxim sporuri de până la 20% pentru angajaţi. Este unul dintre cele patru principii pe care Comisia Europeană le-a impus. Primul dintre ele este cel al ierarhizării. Suntem obligaţi să respectăm atât în interiorul familiilor ocupaţionale ierarhizare, dar şi între familiile ocupaţionale, iar nivelul maxim să fie 12, adică salariul preşedintelui. Nimeni nu poate depăşi salariul preşedintelui. Un alt principiu este cel legat de maximum 20% sporuri. Ne dorim să nu mai avem discrepanţele pe care le-am văzut, fiindcă adesea s-a discutat în mediul public de situaţii în care prin sporuri ajungem la anumite categorii să avem venituri mai mari decât veniturile unora dintre cei aflaţi pe un nivel de coeficient pe scară de ierarhizare mai sus. Şi atunci, fiindcă am avut o lege bună, Legea salarizării 153/2017, dar din păcate de foarte multe ori aplicarea a fost greşită, ne dorim ca în noua lege a salarizării să învăţăm din greşelile trecutului şi să venim cu o normă mai clară. Ne dorim să avem cât mai puţine sporuri”, a explicat ministrul Muncii la Digi 24.
”Sporurile se acordă pentru condițiile de muncă”
Simona Bucura Oprescu a adăugat că în România nu avem spor de calculator, dar avem spor de condiţii vătămătoare, însă doar după o analiză a Direcţiei de Sănătate Publică sau a unui institut specializat.“Sporurile nu se acordă pentru angajat, sporurile se acordă pentru condiţiile de muncă. Adică foarte simplu: dacă avem un medic care îşi desfăşoară munca la unitatea de primiri urgenţe sau un medic ATI pentru faptul că este în urgenţă, pentru perioada în care este în serviciu, este la urgenţă, doar pentru acea perioadă îşi primeşte sporul. Dacă un medic cu specializarea de medicină de urgenţă nu lucrează, deci locul unde îşi desfăşoară activitatea nu este la urgenţă, nu beneficiază de acest spor”, a precizat Simona Bucura-Oprescu.De asemenea, aceasta a menţionat că un alt principiu, cerut de Comisia Europeană, este grila pentru administraţia publică locală şi, nu în ultimul rând, ideea de a introduce performanţa şi “posibilitatea de a avea o parte fixă şi o parte variabilă a remuneraţiei prin care să premiezi performanţa”.