- Curierul zilei vă prezintă tehnicile de pescuit
Curierul zilei şi-a propus să vină în sprijinul pescarilor sportivi din judeţul nostru. În fiecare săptămână vă vom prezenta câte o baltă de pescuit din Argeş şi nu numai, tehnici de pescuit la diverse specii de peşti, nade, momeli şi monturi pentru prinderea acestora, reţete culinare pe bază de peşte şi cele mai importante legi în vigoare privind pescuitul sportiv.
În ediția de astăzi vă prezentăm prima parte din ”Abordarea partidelor scurte de pescuit la crap pe Dunăre”. Informațiile sunt oferite de Ionuț Constantinescu, unul dintre cei mai buni pescari de crap din România, specialistul claumarpescar.ro, unul dintre cele mai bune site-uri de profil din țară.
Ei bine, înainte de desfășurarea partidei va trebui, pe lângă pregătirea echipamentului, să ținem cont de anumiți factori pe care îi voi descrie în continuare.
Mai întâi vom defini pe scurt semnificația unei partide scurte. Din punctul meu de vedere, durata va fi cuprinsă între 4-24 h. 4 ore? Atât de puțin? Am avut și văzut multe ieșiri în care doar 3-4 ore au fost suficiente pentru a păcăli câțiva crapi. Cum am procedat? Hai să vedem împreună!
Localizarea este foarte importantă
Cel mai important lucru de care trebuie să ținem cont în partidele scurte este : LOCALIZAREA CRAPILOR!!!
Pe scurt, localizarea presupune faptul de a intui unde anume vor fi crapii. Dacă peștii nu se află deja pe locul în care pescuim, șansele de a-i aduna în zonă sunt destul de mici.
Localizarea se poate face doar dacă avem cunoștințe temenice legate de locul vizat. Este nece-sar să știm dacă există anumite structuri : praguri, copaci scufundați, pietre gropi, scoici pe substrat, șamd.
Crapii au tendința de a sta în porțiuni în care găsesc adăpost și hrană. Implicit, locurile cu agățătură vor fi cele vizate de pești, dar și de pescari deopotrivă (cel puțin teoretic). Dacă pes-cuim pe zone curate, cu ,,întinsură”, șansele de a găsi crapii acolo sunt minime.
În situația în care nu avem detalii despre locul pe care pescuim, putem să apelăm la sondarea cu plumb. Cu ajutorul sondării vom identifica structurile și desigur adâncimea apei.
Verificați cotele apelor
Presupunând că avem toate detaliile legate de locul pe care ne aflăm, următorul aspect de care vom ține cont este COTA APEI!
Cotele apelor Dunării sunt prezentate zilnic pe site-ul AFDJ.
Cum afectează cota Dunării pescuitul? Cota înseamnă pe scurt nivelul unei apei curgătoare. Pentru a putea identifica tendința : creștere, staționare sau scădere, vom urmări atât cotele din zilele anteriore, cât și cele probabile din zilele ce urmează.
De ce este atât de importantă cota? Crapii sunt puternic influențați de fluctuațiile nivelului apei. Cotele stabile sunt cele mai propice pescuitului, deoarece peștii rămân pe aceleași zone și au un comportament mult mai previzibil. În schimb, dacă nivelul apei crește sau scade brusc, crapii se vor muta pe alte locuri, urmârind în primul rând confortul termic și găsirea hranei.
Creșterea apei determină de obicei crapii să se apropie de mal. În schimb, dacă apa scade, se vor muta către zonele mai adânci. Folosindu-ne de aceste informații putem plasa monturile pe adâncimile potrivite, unde credem că vom găsi peștii.
Nu folosiți plumbi ușori
Legat de locurile în care aruncăm monturile, vom lua în calcul și CURENTUL APEI și ADÂNCIMEA.
Curentul apei determină în primul rând greutatea plumbului / momitorului / coșulețului pe care le vom folosi.
UNA DIN CELE MAI MARE GREȘELI făcută de pescari la Dunăre este alegerea unor greutăți mult prea ușoare și lansarea acestora departe de structuri.
De exemplu, dacă pescuim la prag și lansăm montura la 20 m de prag, unde nu există absolut nicio structură, din cauza faptului că lestul nu are suficientă greutate, va fi împins în prag de curent. Astfel se va rostolgi destul de mulți metri și va dura ceva timp până se va opri pe sub-strat. Pe parcursul acestui proces nada se va pierde din coșuleț / momitor iar forfacul se poate încurca. Soluția ar fi să mizăm pe o greutate mai mare care va rămâne pe loc, dacă vom pescui peste prag. În schimb, dacă ne dorim ca montura să ajungă în prag, este mai simplu să clipsăm firul mulinetei astfel încât montura să fie rostogolită foarte puțin spre deloc până să ajungă în prag.
Adâncimea apei este destul de importantă în ce privește pescuitul la crap. Un mit, pe care vreau să îl demontez, este acela că nu putem prinde crapi pe apă mică (2-2.5 m).
Din experiența personală, vă spun că putem găsi crapi pe orice adâncime. Regulile nu sunt tocmai fixe.
În mare parte, iarna sau în perioadele reci, crapii se vor retrage pe apă adâncă, temperatura apei fiind ceva mai crescută la adâncimi ridicate.
Vara în schimb, crapii vor căuta atât apele adânci, dar și cele cu adâncimi medii sau reduse. Crapii se vor muta de la o adâncime la alta, având ca scop principal căutarea hranei. De aceea, de regulă încep partidele de pescuit pescuind pe adâncimi și zone diferite, urmând ca după primele trăsături să mă axez pe adâncimea pe care am găsit crapii.
Monturi recomandate
Abia acum este timpul să discutăm de MONTURI, NADE, MOMELI, ECHIPAMENT și STRATEGII DE PESCUIT. Indi-ferent cât de eficiente ar fi monturile și momelile nostre atât timp cât nu sunt pescuite în locu-rile și la momentele potrivite, rezultatele vor fi unele slabe.
MONTURILE pe care mizez de regulă în partidele scurte sunt cele cu coșuleț sau momitor. Faptul că introduc o cantitate constantă de nadă în apă îmi mărește șansele de a obține trăsă-turi.
Pescuitul cu plumb, este mai degrabă unul selectiv și poate oferi ceva mai puține trăsături, dar și crapi mai mari în schimb.
După cum spuneam și mai sus, vom alege gramajul lestului în funcție de curentul apei.
Forfacele în cazul monturilor cu momitor vor fi de 5-10 cm. Este important ca momeala de cârlig să fie cât mai aproape de năditor pentru a fi descoperită rapid de crapi. Mulți pescar nu înțeleg că de fapt nada aflată pe momitor este mai importantă decât momeala în sine, pentru că aceasta atrage atenția crapilor în primul rând. Crapii vor găsi nada de pe momitor și vor absorbi momeala și cârligul aflate în apropiere. Recomandarea mea este să legăm forfacele cu fire textile suple, destul de subțiri (0.10-0.18 mm) pentru o prezentare cât mai eficientă a momelii.
Pentru monturile cu coșulet se pretează forfacele de 25-50 cm. Principiul de bază al funcționă-rii ansamblului este exact cel de mai sus. Nada va fi împinsă din coșulet de curent, iar cârligul trebuie să se afle aproximativ în zona în care va ajunge. Curent mic – forfac scurt, curent mare – forfac lung. Nimic mai simplu. Deși alte specii se pot prinde pe forface de 1-1.5 m, crapii mânăncă ceva mai aproape de coșuleț. De obicei leg cârligele cu fire textile teflonate (0.12- 0.18 mm) sau fluorocarbon (0.22 – 0.28 mm) pentru a preveni incurcarea forfacului.
Monturile cu plumb culisant sau pierdut au de obicei forface de 15-30 cm. Lungimea optimă va fi din nou aleasă în funcție de curentul apei și tipul de substrat. Substrat mălos – forfac lung, substrat tare – forfac scurt. Putem folosi aproape orice tip de fir de forface atât timp cât nu se încurcă din cauza curentului. Personal, am ca principală alegere fluorocarbonul sau firele texile cămășuite / teflonate.
În partidele scurte, cârligele mele preferate sunt cele mici nr. 6-10, uneori chiar și 12, cu forma wide gape. Aceste cârlige pot fi pescuite cu absolut orice tip de momeală, fiind fără doar și poate unele dintre cele mai eficiente pe Dunăre.
