Astăzi, de 1 aprilie sau ”Ziua păcălelilor” cum este cunoscută, polițiștii din cadrul Serviciului Prevenir, îi îndeamnă pe cetățeni să aplice semnificația zicalei ,,Ceea ce sună prea frumos ca să fie adevărat, chiar așa și este!”, pentru că …,,Paza bună trece primejdia rea!”. Polițiștii argeșeni vin cu mai multe sfaturi pentru cetățeni privind înșelăciunile cărora le pot cădea victime.
Oamenii legii vin cu 3 exemple de păcăleli celebre de 1 aprilie:
– În 1989, ziarul britanic „The Sun” publica faptul că o navă extraterestră ar fi aterizat într-un parc din Londra, unde, în mod surprinzător, ființele extraterestre ar fi împărțit trecătorilor…rețete pentru mâncare;
– În 1979, ziarul britanic „The Daily Mail” a publicat un articol care prezenta un plan de extracție a diamantelor din…ghețarii din Alaska – unii cititori au au luat în serios această știre, fără să realizeze că era doar o farsă de 1 aprilie;
– În 1925, o poveste falsă a fost răspândită în presa vremii, conform căreia guvernul francez ar fi decis să…vândă Turnul Eiffel ca fier vechi – vestea a scandalizat unii locuitori ai Parisului acelor timpuri.
Făcând apel la a fi atenți, cerebrali în orice decizie care ne poate afectea buzunarul, polițiștii din cadrul Compartimentul de Analiză și Prevenirea Criminalității Argeș desfășoară permanent acțiuni de informare a cetățenilor, împreună cu polițiștii compartimentelor de proximitate, pentru a crește gradul de conștientizare a rolului activ al persoanelor care se află în categorii vulnerabile, pentru evitarea înșelăciunilor și furturilor.
1. Referitor la ÎNȘELĂCIUNI în mediul on-line PRIN FALSE INVESTIȚII, pentru recunoașterea acestora enumerăm elementele pe baza cărora pot fi recunoscute:
– potențiala victimă accesează un anunţ afișat pe pagina de internet (web) pe care o vizualizează în timp ce utilizează un dispozitiv precum telefon, tabletă, calculator, prin care se promit randamente mari la investiţii în acţiuni aparţinând unor companii naţionale (din domeniul energetic și nu numai, de multe ori însoțite de imagini și materiale publicitare falsificate având ca protaginiști persoane publice – ex.: pagini create digital cu persoane publice, care îndeamnă la inverstiții pentru câștiguri pretinse a fi ,,sigure/certe”), fiind redirecţionată către o pagină în care i se cere completarea unor date personale, inclusiv date de contact precum numărul de telefon;
– la scurt timp după completarea şi transmiterea acestor date, persoana vătămată este contactată telefonic, inclusiv prin diverse aplicaţii informatice de comunicare, de persoane care pretind a fi reprezentanţi ai unor societăţi de investiţii, care îi detaliază victimei cum ar putea să devină investitor;
– în unele dintre cazuri, în funcţie de atitudinea potențialei victime, aceasta este redirecţionată către o altă persoană indicată drept consultant personal sau de portofoliu, care îi recomandă instalarea, sub pretexte diverse (cum ar fi cel al vizualizării facile a sumei investite şi a profitului preconizat), a unor aplicaţii informatice prin care acea persoană poate prelua controlul asupra dispozitivului persoanei vătămate; concomitent, persoana vătămată este convinsă să investească, iniţial sume mici – de câteva sute de lei, uneori aceasta putând vizualiza în scurt timp pretinse rate crescute de profit;
– după instalarea respectivelor aplicaţii însă, persoane rău intenţionate se folosesc de aplicaţiile bancare pe care victima le avea deja instalate în dispozitivul său, aferente conturilor deţinute, prin acces ilegal și transferul direct sau prin obținerea de credite online cu datele de identificare ale persoanei vătămate, dar cu transferul acestor sume în conturile unor persoane necunoscute.
Recomandăm cetăţenilor ca, de îndată ce bănuiesc că au fost victimele unor asemenea fapte, să sesizeze organele de poliţie sau parchet, să contacteze unităţile bancare unde deţin conturi şi, mai ales, să nu plătească în continuare alte sume de bani, la indicaţiile făptuitorilor, în scopul deblocării/recuperării sumelor deja investite, ajunse în posesia făptuitorilor.
•
2. Referitor la înșelăciunile din domeniul COMERȚULUI ON-LINE, polițiștii argeșeni vă sfătuiesc:
– Cumpăraţi de la comercianţii cunoscuţi sau căutaţi informaţii în legătură cu aceştia, pentru a vă asigura că au o reputaţie bună şi sunt de încredere; de asemenea, verificați cu atenție site-ul înainte de a cumpăra un produs, pentru a vă asigura că site-ul, ori produsul, nu este unul fals;
– Bunurile oferite la prețuri derizorii pot avea costuri adiționale suplimentare, pot să nu beneficieze de garanție, pot proveni din furt sau pot să nu corespundă caracteristicilor, motiv pentru care vă sfătuim să evitați achiziția în astfel de condiții;
– Nu cumpărați produse nesolicitate, oferite prin email (poștă electronică);
– Cumpărați numai de pe site-uri care utilizează metode de plată securizate și evitați tranzacțiile când sunteți conectat la rețele wi-fi publice.
•
3. Referitor la ÎNȘELĂCIUNI PRIN NESOCOTIREA ÎNCREDERII SAU PRIN ÎNSUȘIREA PE NEDREPT, în interacțiunea directă cu alte persoane, polițiștii argeșeni vă sfătuiesc:
– Folosiţi orice prilej de reunire cu familia pentru a discuta cu persoanele vârstnice, care locuiesc singure sau în locații izolate, despre diversele metode de înșelăciune (metodele Accidentul, Coletul, Pomana regelui Cioabă, Instalatorul, ghicit, cumpărarea sau oferirea de produse ș.a.m.d.).
– Atrageți atenția cu privire la oferirea sumelor de bani, sub orice pretext, stabiliți numere de telefon la care să puteți fi contactați pentru a se verifica pretextele, stabiliți persoane de încredere din rândul vecinilor care vă pot ajuta la nevoie.
– Purtați discuții referitor la permiterea accesului în gospodărie al oricăror persoane, indiferent de pretext, iar legat de prezența în casă, de efectuarea de orice plăți sau operațiuni care ar putea dezvălui locația sumelor de bani din locuință.
•
4. Referitor la ÎNȘELĂCIUNI ȘI FURTURI COMISE ÎN ZONE COMERCIALE AGLOMERATE, polițiștii argeșeni vă sfătuiesc:
– Nu vă lăsaţi atraşi în locuri ferite pentru a cumpăra ceva de ocazie, oricât de avantajos vi s-ar părea; (supermarketurile şi hipermarketurile nu oferă promoții sau cadouri decât în interiorul magazinelor! Popularizarea acestor promoţii se realizează prin intermediul cataloagelor din magazin și de pe site-urile de pe internet, nicidecum în parcările acestora). Bunurile oferite de persoane fizice, în condiții dubioase, la prețuri derizorii, pot proveni din furt sau pot să nu corespundă caracteristicilor!
– Nu vă lăudaţi în public că deţineţi asupra dumneavoastră sume mari de bani sau obiecte cu o valoare materială însemnată (bijuterii, bunuri electronice, etc.);
– Purtați portofelul sau geanta cu acte și bani, în buzunare interioare ale vestimentației, respectiv în față, la vedere, niciodată deasupra cumpărăturilor, sau în coşul de cumpărături.
– Feriţi-vă de priviri indiscrete când faceţi plata şi nu scoateţi toată suma de bani pe care o aveţi asupra dumneavoastră, ci numai suma de care aveţi nevoie pentru a plăti.
– Atenție sporită la folosirea cardurilor bancare, prin efectuarea de plăți sau retragerea de numerar din bancomate.
– Evitaţi pe cât posibil să vă înghesuiți sau să fiți înghesuiți în zone comerciale, pieţe, bazaruri, gări – autogări, magazine, mijloace de transport etc., pentru evitarea victimizării.
– Acordați o atenție sporită locului unde parcați autovehiculul, modului de asigurare al acestuia și bunurilor lăsate în interior; nu lăsați bunuri de valoare, genți sau portofele la vedere; atenție la încărcarea și descărcarea cumpărăturilor.
– Nu ezitaţi să sesizați polițiștii atunci când sunteţi martorul unei infracţiuni!
•
5. Recomandări privind faptele asimilabile fenomenului de PHISHING:
Dezvoltarea ,,lumii digitale” implică, în situația în care ,,exist” în mediul on-line, și riscul de victimizare, fiind implicită și posibilitatea de a primi, la un moment dat, un mesaj, uneori chiar cu elemente care fac trimitere către unele autorități ale statului (anunțând o anchetă a poliției, o problemă la unitatea bancară) sau o ofertă de nerefuzat privind bunuri care ne sunt oferite.
Polițiștii atenționează despre existența mai multor metode utilizate pentru sustragerea datelor personale, prin transmiterea unor mesaje, fie în format electronic, prin SMS-uri sau chiar prin intermediul unor apeluri telefonice.
Unul dintre scopuri ar putea fi obținerea datelor personale, pentru utilizarea ulterioară, situațiile putând ajunge inclusiv până la accesarea neautorizată a conturilor și sustragerea banilor din conturile bancare, transmiterea unor viruși pentru controlarea de la distanță a telefonului/calculatorului infectat ori ștergerea datelor și distrugerea unităților de memorie, sau, prin prezentarea ca adevărată a unor fapte nereale, obținerea frauduloasă a unor sume de bani (ultima categorie poate fi asimilată și metodei cunoscute sub denumirea ,,Accidentul”, dar și altele, ce pot întruni elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, conform art. 244 din Codul Penal).
